O acuzatie de tradare fara precedent a cauzei nationale, de catre cinci deputati romani, a fost lansata recent de liderii romanilor timoceni. Pe baza raportului europarlamentarului german Jurgen Herrmann, membru al Grupului Popular European, si in urma eforturilor deosebite ale parlamentarului basarabean Vlad Cubreacov, Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a luat in discutie si a emis o Rezolutie (1632/2008) cu privire la drepturile minoritatii romane din Valea Timocului (Serbia). Cubreacov si Herrmann au reusit sa demonstreze in mod credibil in fata Adunarii ca romanii sunt unii si aceiasi cu vlahii, desi delegatia Serbiei, sustinuta de delegatiile Greciei, Ciprului si Rusiei, a insitat ca exista doua minoritati distincte: romanii si vlahii. Cand a fost supusa la vot, Rezolutia, care continea expresia corecta "minoritatea romana/vlaha", a fost modificata, la dorinta sarba, cu expresia confuza "minoritatile romana si vlaha". Cu alte cuvinte, unii dintre romanii din Timoc vorbesc limba romana, altii... limba vlaha! Scandalosul amendament sarb a avut doar doua voturi in plus, in conditiile in care Cornelia Cazacu, deputat PD-L, a votat de partea sarba! In schimb, colegii dansei, Cezar Preda (PD-L), Ilie Ilascu (PRM), Relu Fenechiu (PNL) si Mihai Tudose (PSD), au absentat, desi stiau cat de important era votul lor.
Tristete mare in Timoc
Consecintele acestui vot, spun liderii romanilor timoceni, se vor arata in lunile urmatoare, cand autoritatile sarbe si Patriarhia de la Belgrad, triumfatoare, vor continua opresiunea impotriva romanilor. Parintele Boian Aleksandrovic, eroul din Malainita, decorat recent de presedintele Traian Basescu cu Ordinul Meritul Cultural in grad de Comandor, a dat publicitatii o scrisoare din care citam: "Singura sansa pe care romanii timoceni o aveau de a fi recunoscuti clar ca romani, si nu ca vlahi, a fost pierduta din cauza unui vot si a patru absente romanesti! Ne-a intristat foarte tare vestea ca am pierdut aceasta ocazie istorica. Rugam Tara Mama, Romania, sa-i retraga din Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei pe acesti parlamentari iresponsabili, iar in locul lor sa fie trimisi oameni seriosi".
"Retrageti sprijinul politic acestor parlamentari!"
La randul ei, Fundatia Nationala pentru Romanii de Pretutindeni (FNRP) a dat publicitatii urmatorul comunicat: "Ca urmare a faptului ca cinci dintre reprezentantii Romaniei la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei au absentat sau au votat impotriva intereselor romanesti, contribuind la adoptarea intr-o forma confuza a continutului Rezolutiei 1632, privind "Situatia minoritatilor nationale din Voievodina si a minoritatii etnice romane din Serbia" (document de importanta cruciala pentru viitorul a 300.000 de romani din Timoc), Fundatia Nationala pentru Romanii de Pretutindeni face apel la PD-L, PSD, PNL si PRM, sa retraga sprijinul politic parlamentarilor in cauza. Consideram ca, daca aceste partide slujesc interesul national romanesc si nu interese straine de acesta, au obligatia morala sa nu mai acorde loc in colegii, la viitoarele alegeri parlamentare, respectivilor deputati".
De notat ca la aceasta Rezolutie se munceste din 2004, de cand deputatul basarabean Vlad Cubreacov a cerut monitorizarea situatiei romanilor din Serbia, iar unul dintre cei mai activi sustinatori ai cauzei timocenilor n-a fost vreun deputat de la Bucuresti, ci deputatul roman din Ucraina, Ion Popescu. Ne putem intreba: de ce insista fratii sarbi sa-i divizeze pe romanii din Timoc? Explicatia e simpla, dar greu de inteles de catre politicienii romani. Nesocotindu-i romani, ci vlahi, Serbia (in Bulgaria situatia este si mai dezastruoasa!), nu considera ca ar trebui respectata o reciprocitate culturala cu Romania, ci cu... Valahia inexistenta! Romanii din Timoc, pentru ca sunt considerati vlahi (adica n-au o tara mama si n-are cine sa-i apere), nu se bucura de nici un fel de drepturi lingvistice, educationale si culturale specifice minoritatilor. Astfel stand lucrurile, cu atat mai grava ni se pare tradarea parlamentarilor de la Bucuresti. Ne indoim ca partidele respective le vor clinti vreun fir de par; scuze se pot gasi oricand, iar chestiunea nationala n-a fost niciodata, dupa 1989, pasiunea politicienilor damboviteni.