Atentat la siguranta Parcurilor Nationale

Cititor Formula AS
Lacomia unora nu mai are margini

Dupa ce au decimat animalele din fondurile de vanatoare, puscasii patriei poftesc acum la salbaticiunile din Parcurile Nationale. Un proiect de lege care sta pe teava in Parlament (sunt zeci de deputati si senatori care vaneaza), propune ca tragatorii si haitasii sa poata da iama si printre caprele negre din Retezat sau printre cerbii din Calimani.Vanatorii s-au inmultit. Noii imbogatiti s-au repezit sa intre in asociatiile cinegetice, asa cum s-au inghesuit in lojile masonice, fiindca si asta le confirma ascensiunea sociala. Multi nu se sfiesc sa braconeze. Nu putini dintre ei sunt niste ageamii care s-au dotat cu arma si costum de camuflaj, ca sa-si faca relatii langa hoitul insangerat al mistretului. Partidele de vanatoare favorizeaza sau consolideaza prietesuguri in lumea politicii si afacerilor, in administratie, justitie si politie. Pe plan psihologic, umfla imaginea de sine. In lumea mondena, femeile pot fi chiar impresionate. Carabina si trofeele sunt luate cu usurinta drept accesorii ale barbatiei. Nu-i de mirare ca si interlopii s-au dedat la placerile cinegetice. Potrivit unor inregistrari telefonice postate pe internet, Camatarii (aflati acum dupa gratii) mergeau la vanatoare, iar unul dintre locotenentii lor ii asteapta cu nerabdare sa gaureasca iarasi pielea vietuitoarelor din codru.

Braconieri, contrabandisti, deversori de otravuri

Prin adoptarea proiectului de lege aflat in discutie, toata aceasta lume pestrita ar fi invitata sa dea buzna in Parcurile Nationale, veritabile paradisuri ale unei Romanii si asa suferinde la capitolul ecologie. Pe hartie, situatia e minunata, realitatea insa nu e demna de o tara europeana. Administratiile sunt inca dependente financiar de ierarhiile silvice; angajatii sunt putini si nu toti suficient pregatiti; rangerii care umbla toata ziua pe teren au lefuri atat de motivante, incat cu prima ocazie o taie spre alte joburi sau direct in Italia; absolventii de biologie, dornici sa cerceteze ecosistemele, activeaza ca voluntari, fiindca schema de personal nu permite angajari. O mana de oameni prost platiti si slab dotati logistic se chinuie sa apere mediul de numeroasele agresiuni. Sa enumeram: utilajele exploateaza roca muntelui pentru firmele de constructii; potentatii locali, asi in mismasuri, isi toarna vilele unde le place ochiului lor; posesorii de pusca braconeaza fara jena, ba, mai mult, daca sunt prinsi, riposteaza cu violenta. Sa nu-i uitam nici pe contrabandistii de animale ocrotite de lege (vipera cu corn, broasca testoasa a lui Herman) si pe deversorii de otravuri in raurile cu pastravi. Acum, un proiect de lege trimite in Parcurile Nationale si comandourile de vanatori. Chipurile, datorita "ocrotirii exagerate" de pana acum, s-ar fi ajuns la o aglomerare de animale, mai mult decat ar putea mediul suporta, in consecinta, ar fi necesara o reducere a efectivelor faunistice. Poate o fi adevarat, dar numai administratiile parcurilor si oamenii de stiinta au dreptul sa decida interventiile asupra vietuitoarelor, iar nu sa li se dea mana libera sangerosilor agresori care sa ia cu asalt versantii unde salbaticiunile se bucura inca de protectia legii.

Hipermarketuri la inaltime

Pe potecile marcate pentru turisti vor calca si cizmele amatorilor de distractii sangeroase. Turistii straini nu se mai tem de Romania, ca in anii '90. Nu putini, documentati de pe internet, urca in Carpati, mai ales in Parcurile Nationale, fascinati de biodiversitate si de peisaje. Fac mii de fotografii postate ulterior pe site-uri, promovand Romania mai eficient decat campaniile de milioane de euro platite de la bugetul de stat. Bubuiturile carabinelor printre stancariile Retezatului vor descuraja orice turist sa se mai aventureze spre celebrele varfuri. "Vanatoarea aduce bani!" sar partizanii dezmatului vanatoresc. Desigur, dar nu fara sa desfiinteze cu primul glont legal Parcurile Nationale: cele mai protejate ecosisteme se vor transforma in hipermarketuri la inaltime, pentru clienti care nu vad dincolo de poftele lor grobiene.
DUMITRU BADITA