Pe masura ce descoperi Basarabia, iti dai seama cata mana cereasca a semanat Cel de Sus peste brazda de pamant harazita romanilor. Sesuri nesfarsite cu vita nobila, canioane traversate de rauri limpezi si lunci inverzite, manastiri rupestre, paduri domnesti, cetati voievodale, sate si livezi, orase albe din calcar - iata cateva dintre reperele pe care le descopera cu uimire calatorul in aceasta tara romaneasca mult incercata de istorie. Mai presus de toate insa, Basarabia se infatiseaza lumii turistice cu doua minuni unice in felul lor: orasele subterane de vinuri Cricova si Milestii Mici. Declarate parte a Patrimoniului National, dupa ce le vizitezi, poti afirma cu convingere ca sunt si parte a Patrimoniului Universal.
Tara in forma de strugure
Basarabia, spun unii, are forma de strugure. Inca inainte ca sudul manos si exotic sa-i fie ciuntit de catre "Marele Frate de la Rasarit", Basarabia avea aceeasi asemanare cu fructul miraculos al viei. Pare predestinata sa stapaneasca taina vinului si, nu intamplator, este unul dintre putinele state din lume care detine, de la Franta, licenta sampaniei originale, inventate de celebrul calugar Dom Perignon. Mari intreprinzatori, basarabenii i-au intrecut in stiinta si in calitatea vinurilor chiar si pe fratii lor din dreapta Prutului. Dupa ce Romania, in anii '80, cucerise imensa piata de vinuri a URSS-ului, incepand cu 1989, a cedat locul Basarabiei. Ani la rand, pana la recentul santaj politic al Moscovei, cand s-au sistat importurile de vin moldovenesc, basarabenii cumparau vin vrac de la Dealu Mare, Cotesti, Murfatlar si Cotnari, il imbuteliau la Cricova si-l exportau la Moscova, sub numele de "Vin moldovenesc".
Anii '60 ai secolului trecut au adus Basarabiei un proiect genial: organizarea unor crame, in tunelurile subterane ramase dupa extragerea calcarului folosit in constructii. Asemenea unor imense saline, aceste tuneluri au fost finisate si umplute cu butoaie si sticle. Temperatura constanta (12-14 grade), umiditatea perfecta, de 85-90%, sunt conditiile ideale pentru invechirea si pastrarea vinului. Aflate la o adancime de 40-85 de metri, cramele Cricova si Milestii Mici au depasit repede micul circuit vinicol al incomodei si mandrei Republici Sovietice Moldovenesti, devenind vedete imperiale. Cum fratelui de la rasarit ii place la nebunie "sampanska", Cricova a primit ordinul sa produca in primul rand sampaniile rosii mult cautate, iar Milestii, vinurile cele mai bune. Cu timpul, specializarea celor doua intreprinderi a fost abandonata la cerinta pietei, vinul si sampania fiind produse si depozitate deopotriva in cele doua imense grote din jurul Chisinaului.
Pe basarabean il cunosti dupa vin
Se spune ca pe basarabean nu il cunosti nici dupa sabas, nici dupa haina, nici dupa casa. Il cunosti dupa vin. Cu cat e mai buna licoarea din pivnita, cu atat e mai buna parerea despre om. Pana si fata de maritat e mai frumoasa in familia care produce vin bun. Basarabia a mai fost numita si "paradisul vinului". Si nu orice paradis, ci unul "cu portile deschise". Asa cum sunt portile orasului vinicol subteran Milestii Mici. Acolo unde, dupa cum spune o reclama, "sunt adunate adevaratele vinuri de tezaur - marea minune de la Milestii Mici".
In curtea fostei intreprinderi esti ca intr-o statiune de odihna: spatii largi, aerisite, arbusti decorativi, curatenie, piatra calcaroasa in ziduri, decor turistic, placut ochiului. Adie o briza racoroasa, si din pantecul micului munte de calcar urca pana la intrarea principala arome de poama uscata. Stii ca te asteapta o calatorie pe care poate o faci doar o data in viata, si dac-o faci, n-o mai uiti. Nu sunt surprins cand aflu ca directorul Mihail Maciuca a elaborat deja planurile si macheta unei statiuni turistice si de tratament. Vinul ca medicament, iata una dintre directiile in care se va dezvolta viitoarea statiune de deasupra imensei crame. Deocamdata, vinul de aici, cu orasul lui cu tot, este un obiectiv turistic care anul trecut a atras peste 22.000 de vizitatori din toata Europa. Dar ce gasesc turistii dincolo de "portile deschise" ale celui mai mare depozit natural de vinuri din lume? Mii de butoaie pline si peste doua milioane de sticle! Unii intra cu autocarul. Noi am intrat cu automobilul prietenului Vasile Soimaru, ghidati de un specialist in vinuri, pe nume Elena Novac.
"In fiecare picatura se resimte focul soarelui"
Intram, asadar, cu masina. Strada subterana permite si unui vehicul din sens invers sa treaca fara probleme. Ajunsi la adancimea de 40 de metri, ne intimpina primele butoaie imense, montate in ziduri. Suntem pe "Strada Feteasca". Trecem apoi pe "Strada Muscat". Curbele se succed rapid, butoaie si iar butoaie, aliniate ca soldatii, tulburate doar de lumina farurilor si de povestea Elenei. Labirintul te duce apoi la "Strada Cornu", la "Strada Organizatia Mondiala a Viei si Vinului", la "Strada Cabernet" si, mai departe, spre "Tezaur". "Toate vinurile noastre sunt fabricate in stricta conformitate cu traditiile vechi moldovenesti", spune Elena. "Ele sunt lasate pentru maturare intr-o atmosfera de liniste si tihna. In fiecare picatura a acestora se resimte focul soarelui". Pe "Strada Sauvignon" aflam un mic secret legat de butoaie: sunt facute din stejar ucrainean si rusesc, mai putin poros, iar cele mai multe au o capacitate de 20.000 de litri si sunt curatate manual inainte de a fi umplute. Printr-un mic capac taiat in partea de jos, in fata, numit zaplaic, se strecoara un muncitor cat mai subtirel si spala o zi intreaga, pana scoate mirosul din doaga. Un alt secret dezvaluit de Elena este ca nici un butoi nu are robinet sau canea sau slivina. Toata circulatia pretioasei licori se face prin tevi de sticla si de inox ingropate in zidul de calcar.
Cruciada anti-alcoolica a "Tarului... Deceneu"
In timpul Uniunii Sovietice, sovhozul Milestii Mici a fost cel mai mare depozit de vinuri din imperiu. Faima locului a avut consecinte benefice pentru economia locala, dar, in 1985, "Tarul... Deceneu", cum l-au numit basarabenii pe Mihail Gorbaciov (ca aluzie la preotul antic Deceneu, cel care a distrus viile dacilor), a declansat o adevarata cruciada impotriva alcoolismului pe intreg teritoriul URSS. Atunci au cazut prada furiei comisarilor anti-alcool mii de hectare de vita de vie care alimentau Milestii cu vinuri destinate invechirii. Abia anul trecut a reusit crama sa aiba propria recolta de struguri pentru vinificatie, dupa refacerea viilor distruse la ordinul lui Gorbaciov.
Vinul preferat al Reginei Angliei
Se povesteste ca in fiecare seara, dupa cina, regina Marii Britanii bea un pahar de vin rosu importat de la Milestii Mici, din "Colectia de Aur". Casa Regala de la Londra are grija sa reimprospateze rezervele cu mult timp inainte de a ajunge la ultima sticla. Afland de preferintele regale si uluiti de dimensiunile si nemaivazuta insiruire de sticle de vin, inspectorii de la Guinness Book n-au stat prea mult pe ganduri inainte de a omologa imensul tezaur de 2 milioane de sticle - cea mai mare colectie de vinuri nobile existenta pe Terra. Cea mai veche sticla dateaza din 1968 si se vinde cu peste 2000 de euro bucata. In razele blande ale felinarelor descifrezi nume precum "Codru", "Negru de Purcari", "Purpuriu de Purcari", "Trandafirul Moldovei", "Auriu", "Gratiesti", "Rara Neagra", "Cahor-Ciumai" (acesta din urma, vin de impartasanie). Cand credeam ca tunelul vrajit se termina brusc, Elena apasa un buton si intregul perete din fata, incarcat de sticle, se rupe in doua si dispare din calea noastra, ca in filmele cu Indiana Jones. Pasim deodata in zona "Patrimoniului National", un fel de tezaur al tezaurului, sectie ascunsa de constructorii basarabeni de ochii iscoditori ai "anti-alcoolicilor" lui Gorbi, pusi pe distrus tot ce intalneau in cale, in fatidicii ani 1985-1986.
Chipurile vinului si coarnele lui Bachus
Daca ar fi numai sirurile de butoaie si casutele cu sticle pline de mucegai si praf, subteranele de la Milesti nu ar fi nici pe departe un oras vrajit. Dar aici surprizele se tin lant. Un veritabil restaurant subteran, cu oricati ospatari e nevoie, asigura protocoalele de stat si mesele turistilor. Nu lipsesc nici lautarii care te iau in primire de cum ai deschis usile de stejar, mascate de niste butoaie uriase. Cum era de asteptat, portretul marelui Stefan patroneaza masa dedicata oficialitatilor. Aici a gustat bunatati locale si vinuri de colectie presedintele Traian Basescu, in compania binevoitoare (pe atunci) a presedintelui Voronin, inainte ca acesta sa daruiasca Cotroceniului celebrele 11.000 de sticle din toate soiurile aflatoare la Milesti si Cricova. Dar aici au fost si presedintii Chinei, Statelor Unite, Rusiei, Ucrainei, Georgiei etc. Ministri, prim-ministri, artisti, vedete de pe toate meridianele, turisti fericiti sa descopere un loc unde o activitate in esenta economica a devenit, prin talent si daruire moldoveneasca, o atractie fara egal.
"Dati noroc cu dosul palmei in care tineti ulcica"
Dar calatoria se apropie de sfarsit si suntem invitati la o degustare din butoaie. "E pacat", spune Elena, "sa veniti aici si sa nu degustati vinul nostru". Dupa ce toarna in ulcele smaltuite de lut, stinge lumina si ne face semn sa tacem o clipa. "Degustarea vinului este o arta", spune ea, "care trebuie sa se produca in liniste si in semiintuneric. Felii uscate de mar verde si miez de nuca nu pot lipsi de pe masa. Daca dati noroc, dati cu dosul palmei in care tineti ulcica, dos cu dos, nu ulcica cu ulcica, sa nu tulburati linistea vinului. Si nu comentati, nu mancati decat intre vinuri, nu odata cu vinul". "Invatatoarea" noastra nu glumeste. E unul dintre cei mai buni ghizi ai statiunii, cu ambitia de a-si face o cariera lunga si frumoasa din prezentarea "comorii" din adancuri.
Ne intoarcem la locul "parcarii" si strabatem in viteza a treia cei cativa kilometri ce ne despart de suprafata. Iesim pentru scurt timp, ca sa coboram din nou spre magazin. Ofera colectii intregi dintre cele mai medaliate soiuri: Codru, Cabernet, Neagra, Traminer, Chardonnay, Aligote si Milesti. Sub dusumea, intr-un display de sticla incasabila, turistul este intampinat de o expozitie a uneltelor vechi folosite in viticultura si la pregatirea vinului. Tablouri murale semnate de pictorul Gheorghe Jalba intruchipeaza, cu umor si duiosie, scene idilice din vremea culesului. Cum Basarabia nu duce lipsa de artisti, conducerea cramei n-a facut economie la fondurile destinate decorarii plastice de exceptie. Pentru ca Milestii Mici este, pentru multi, o minune infaptuita de mana omului. Citam din imnul statiunii, reliefat pe unul dintre pereti: "Milestii Mici, tezaur sfant/ Cum nu exista pe pamant/ Colectia de vinuri rare/ Ce n-are-n lume asemanare/ Veniti si-o sa vedeti aici/ Minunea la Milestii Mici".
Fotografii de ALECU RENITA si VASILE SOIMARU
Pentru detalii, vedeti www.milestii-mici.md si scrieti la Statiunea Milestii Mici, raionul Ialoveni, Republica Moldova, MD-6819 sau la e-mail: milestiimici@dnt.md Telefon +(373-22) 382 777, +(373-22) 382 333, +(373-22) 382 477,
Fax +(373-22) 382 336