Accidente rutiere

N. C. Munteanu
Accidentele de masina nu mai incap pe sosele.

Zilele trecute au iesit din sectia de recuperare a spitalului, doi bucuresteni care au avut nesansa sa se afle, intr-o dupa-amiaza, pe un petec de plaja, la Costinesti. In spital nu i-a trimis apa murdara a marii si nici mancarea din restaurantele din apropiere, ci o masina care a parcat pe cearceaful lor. Soferul pretinde ca nu i-a vazut si avea dreptate: cum i-ar fi putut vedea intinsi pe cearceaf, din inaltimea masinii sale? Au stat asa intinsi vreo luna, pana si-au venit in fire. Un alt pat de spital a fost ocupat de o tanara care dormea in cort, in zona lacului de agrement Padureni, din Covasna. Unul dintre vecinii de agrement si-a parcat masina peste cortul fetei. S-ar parea ca somnul profund, pe marginea lacului, nu face bine sanatatii, mai ales daca prin apropiere se gasesc si niste cheflii gata la fiecare pahar de o noua acrobatie soferistica.
Dupa scandalul permiselor contrafacute de politistii de la Pitesti, a devenit si mai strident analfabetismul sinucigas al multor dintre soferii romani. Indiferent ce ar conduce, de la tricicleta, la masini de transport greu, romanii duc infractiunile rutiere pe inalte culmi de maiestrie si productivitate. Indiferent unde te afli, pe strada, pe faleza, pe plaja, pe munte, pe sosea ori in dormitor, te poti astepta la cea mai neobisnuita vizita, cea a unei supermasini 4x4 venita prin ziduri, garduri, liziere sau peste diguri sa-ti schimbe viata.
Accidentele de masina au umplut hartile politiei de cruci. Cele mai multe accidente se petrec pe drumurile nationale si, in special, pe drumul care leaga Bucurestiul de Ploiesti, Sinaia si Brasov, adica zona transformata de interesul turistic si de zonele rezidentiale ale noilor imbogatiti, in bulevardul Valea Prahovei, adica intr-o prelungire a infernului soferistic din capitala. Pe locul doi, soseaua care duce spre Pitesti prin Titu. Aici s-au petrecut sute de accidente, multe dintre ele mortale, in general, din cauza inculturii rutiere a tuturor participantilor la trafic, fie ei soferi sau pietoni.
Insa, cu toate ca drumurile sunt de multe ori proaste, desfundate, fara semne rutiere si indicatoare de pericol, cele mai multe accidente, conform unei statistici alcatuite de politie, se petrec pe strazile localitatilor. Paradoxal, pe autostrada, unde se circula cu viteze superluminice, numarul accidentelor este mai mic de jumatate de procent din numarul total. E drept ca, la cat de multe si de scurte autostrazi avem, nici nu ar putea avea loc mai multe accidente.
Insa, dupa cum spun rapoartele politiei, nu drumurile nationale, ci orasele sunt capcana mortala a masinilor. Nu e de mirare. Iar printre factorii de risc trebuie incluse, in primul rand, marile si nenumaratele lucrari de intretinere a infrastructurii, facute parca fara program, peste noapte, excesiv si inutil. La urma urmei, pe o strada trebuie sa mergi, nu sa sapi fara sfarsit. Insa e periculos sa gandesti asa. Va pot confirma soferii care au cazut in gropile nesemnalizate si si-au lasat bucati de caroserie in molozul depozitat in mijlocul strazii. Privind hartile politiei, ajungi la concluzia ca avem prea putine drumuri si, tocmai de aceea, prea aglomerate. Sunt prea multe masinile si prea inguste strazile, pietonii se considera, in continuare, regii soselelor, iar soferii, patronii trotuarelor. Semnele de circulatie sau marcajele sunt considerate doar o proba de barbatie pentru soferii grabiti si nervosi, capabili sa-ti ia gatul sau sa te arunce de pe sosea, daca nu te grabesti ca ei.
Probabil ca marele criminal care umbla liber, facand victime pe soselele tarii, este proasta-crestere. Masinile aduc cu ele soferi si acestia aduc, pe langa analfabetismul soferistic, si proasta lor crestere. Iar pe sosea, la peste o suta de kilometri pe ora, proasta crestere poate fi mortala.