"S-a vazut ce inseamna lipsa unei strategii de aparare impotriva inundatiilor"
- Luna iulie a fost marcata in mod dramatic de inundatiile din Moldova si Maramures, care au modificat inclusiv agenda politicienilor. Cum apreciati reactia autoritatilor? A existat si eficienta sau doar parada?
- De aceasta data, si guvernul, si administratia locala au fost mai rapide, pentru ca, din nefericire, inundatiile au devenit un antrenament anual pentru ei. Dar au existat si disfunctionalitati, de pilda, o lipsa de informare corecta si la timp, intre Ucraina si Romania. Tehnic vorbind, Ucraina nu a reusit sa informeze Romania despre ce se petrece in amonte. Una peste alta, e bine ca s-a reusit evitarea unor dezastre mai mari si salvarea mai multor oameni si bunuri. Premierului Tariceanu si presedintelui Basescu li s-a reprosat ca, prin prezenta lor in satele inundate, se mentin in stilul de conducere al vechilor primi secretari comunisti, adica populist, si ca fac asta pentru ca este an electoral. Eu cred ca era elementar ca primii oameni din stat sa mearga la fata locului si sa le spuna napastuitilor ca nu sunt singuri. Mai mult inca, in Romania este nevoie de implicarea celor care detin functii importante in stat pentru a grabi rezolvarea unor probleme. Muncitorii si sefii de santier sunt obisnuiti sa traga chiulul si sa amane la nesfarsit lucrarile de refacere a drumurilor, podurilor si caselor. Peste cateva luni suntem in plina iarna, si pana atunci tot ce a daramat apa trebuie recladit. Avem deja exemple, cum e podul de la Maracineni, a carui reparatie ar fi durat mult mai mult, daca premierul si presedintele n-ar fi exercitat o presiune permanenta asupra constructorilor prin vizitele lor repetate. Dar dincolo de aceste consideratii, s-a vazut ce inseamna lipsa unei strategii de aparare impotriva inundatiilor. Specialistii de la Institutul de Hidrologie sustin ca o astfel de strategie va fi implementata abia peste cinci ani, timp in care vom fi expusi la... ce-o vrea Dumnezeu. Iata cat de greu se misca lucrurile, daca nu exista un ministru de resort, cineva care sa faca presiuni. Nici comunitatile locale nu sunt mai intreprinzatoare. Acum pot fi accesate fonduri europene pentru lucrari impotriva dezastrelor naturale, dar primariile nu stiu sau nu-si dau osteneala sa obtina acei bani si sa faca ce e de facut.
- Agenda politica a lunii iulie a fost marcata de vizita presedintelui Traian Basescu in Italia, unde a incercat sa rezolve o criza prelungita, in privinta modului in care guvernul din peninsula ii trateaza pe cetatenii romani. Cum apreciati rezultatele?
- si premierul, si presedintele, trebuiau sa mearga mai de mult in Italia pentru aceasta problema. Abia cu vizita presedintelui Basescu a fost deschis un dialog serios intre autoritatile romane si cele italiene, pe subiectul amprentarii cetatenilor romani de etnie roma care se afla in Italia. D-l Basescu a ridicat si anumite obiectii fata de masurile italiene. S-a stabilit ca va avea loc si o sedinta comuna a celor doua guverne. Vom vedea daca se va tine. E de sperat ca italienii sa-si corecteze masurile, in conformitate cu normele europene. Ar fi bine sa se intample asa, si din alte ratiuni decat cele de demnitate, pe care le tot invoca aparatorii romilor nostri din Italia. Din pacate, romii isi cam uita demnitatea, mergand acolo si comitand infractiuni, traind din cersit si neintegrandu-se in societatea italiana. Ma intreb cati oameni ai strazii avem si in Romania, persoane fara acte de identitate si care, intr-un fel sau altul, ar trebui sa intre in evidenta autoritatilor. Pot comite infractiuni sau, dimpotriva, pot muri de diferite boli prin canale si cladiri dezafectate, pot suferi agresiuni si trebuie sa stii cine sunt si de unde ii iei. Intre acesti oameni nu sunt numai romi, ci si prea multi romani.
"Un adevar de fier, intr-o formula de catifea"
- Foarte asteptat de mass media si de opinia publica romaneasca, raportul Comisiei Europene privind starea Justitiei din Romania a fost mai putin critic decat ne-am temut, exprimat intr-un limbaj foarte diplomat. O astfel de formulare e de natura, oare, sa determine guvernul sa faca schimbarile necesare in Justitie?
- Raportul Comisiei Europene este un adevar de fier, intr-o formula de catifea, dar in nici un caz nu poate fi neglijat. Este folosit un limbaj aseptic, specific politicii internationale, prin care se spun adevaruri incomode, dar fara sa se creeze conflicte. Reprosurile sunt foarte clare insa. Raportul ne da un avertisment serios, desi, dupa opinia mea, e destul de bland fata de realitatile din Romania. Parerea mea este ca oficialii CE nu vor sa fie mai aspri, pentru a nu ne descuraja si pentru a nu provoca o reactie de adversitate fata de UE. Iata ca mesajul a fost inteles la Bucuresti, caci imediat a fost programata o sesiune extraordinara a Camerei Deputatilor, in care se va vota daca dosarele de la Directia Nationala Anticoruptie (DNA) ale domnilor Miron Mitrea si Adrian Nastase vor fi cercetate in continuare. Presedintele Basescu ceruse aceasta sesiune extraordinara inainte de raportul CE si s-a ales cu raspunsuri zeflemitoare din partea conducerii Camerei Deputatilor. De asemenea, raportul CE recomanda stabilitate la nivelul conducerii DNA. Ai nostri s-au facut ca nu inteleg si au dat sa-l inlocuiasca de la sefia DNA pe procurorul Daniel Morar. Atunci, CE a spus, prin purtatorul sau de cuvant, ca pastrarea d-lui Morar la DNA reprezinta nu numai o recomandare a Comisiei, ci si un test pentru angajamentele anticoruptie ale Romaniei. Vom vedea daca puterea va tine seama de acest avertisment... Ar fi culmea sa-i pastreze in functie pe cei care au gresit si au fost criticati inclusiv in raportul CE, cum e cazul celor din Consiliul Superior al Magistraturii, si il vor mazili tocmai pe unul care a facut treaba. Dar ar fi in cunoscuta noastra traditie" romaneasca, coerenta cu realitatea din societatea in care traim.
- Sa trecem la un alt subiect, care merita o dezbatere mai ampla. Valeriu Stoica, considerat eminenta cenusie a PD-L, s-a declarat, recent, favorabil monarhiei constitutionale. Unii comentatori s-au grabit sa vada in aceasta declaratie un inceput de revolta contra lui Traian Basescu... Cum comentati?
- D-l Stoica a facut declaratia intr-un anume context. Vorbind despre necesitatea schimbarii Constitutiei - pe care o admit si politicienii, si societatea civila -, d-l Stoica a spus ca, la referendumul pentru aceasta, ar trebui pusa si o intrebare privind regimul preferat: republica parlamentara, republica prezidentiala sau monarhie constitutionala. si si-a exprimat preferinta pentru ultima varianta, precizand insa ca in Romania nu are sanse sa treaca o astfel de idee prin referendum. D-l Stoica, un profesionist al Dreptului, a considerat ca nu e normal sa excluzi din start monarhia constitutionala, indiferent de ce procentaj de simpatie se bucura ea. si din acest punct de vedere, cred ca e o pozitie corecta. Deci, nu cred ca e un atac la adresa d-lui Basescu. Legat insa de Casa Regala, nu de monarhia constitutionala, apar informatii care merita o mai mare atentie. In jurul d-lui Dinu Patriciu si la Partidul Conservator se vorbeste despre sustinerea printului Radu Duda, ca independent la alegerile prezidentiale de anul viitor. si a inceput ca numele printului Radu sa apara si in sondaje. Intr-un interviu acordat ziarului "Adevarul" (al d-lui Patriciu), printul Radu insusi a acceptat ideea ca ar putea candida. N-ar fi de mirare sa devina realitate. Intre noi fie vorba, candidatura sa n-ar insemna decat ca sistemul de care vorbim de ani de zile este foarte inventiv si stie sa-si propulseze oamenii in toate pozitiile cheie, pentru a tine totul sub control, si ca acest sistem este departe de a-si fi epuizat surprizele.
"E o greseala sa ignori sondajele, ca si sa le absolutizezi"
- Ultimul sondaj INSOMAR da PD-L drept partidul cu cele mai multe procente in intentia de vot, 38%, pe Theodor Stolojan ca favorit la functia de prim-ministru si pe Traian Basescu, castigator al celui de-al doilea mandat de presedinte. Cum interpretati rezultatele acestui sondaj?
- Cele mai multe sondaje sunt considerate manipulatorii, mai ales daca previziunile lor nu coincid cu rezultatul din alegeri - iar asta se intampla frecvent, si nu numai la noi. Este de asteptat, pentru ca intre intentia de vot pe care o surprinde la un moment dat un sondaj si votul propriu-zis, se schimba de multe ori optiunile. Intentiile de vot ale electoratului se schimba in functie de evenimente si de comportamentul liderilor politici. Asa se face ca un sondaj poate surprinde corect intentia de vot de azi, dar nu poate pretinde (si nici nu o face, de altfel) ca aceasta va fi valabila si maine, ca ramane definitiva. Este relevant exemplul PD-L, care era mult mai bine cotat inainte de alegerile locale, in comparatie cu cat a obtinut. La fel si PNG, care avea o intentie de vot spectaculoasa, dar rezultatul este slab. Mai apar diferente si din prezenta la urne. Multi nu se duc, fiind siguri ca este ales un partid sau altul, un candidat sau altul. Este cazul lui Liviu Negoita, primarul sectorului 3, despre care toata lumea se astepta sa fie reales si, in consecinta, nu s-au dus prea multi sa-l voteze. Sondajele care dau procente mari pentru un candidat sau un partid pot demobiliza electoratul. E greu de facut calcule dinainte. Sondajele sunt bune doar pentru a observa anumite tendinte, pentru a sti daca mesajul prinde la un moment dat. De asta tin seama si partidele. Ar fi o greseala sa ignori sondajele, ca si sa le absolutizezi.
- Ce ne spune, din perspectiva tendintelor, acest sondaj al INSOMAR?
- Ca PD-L spera si forteaza castigarea alegerilor. Ca PD-L incepe sa fie disperat sa nu piarda in fata coalitiei PNL-PSD, care functioneaza deja mai bine decat a functionat alianta PNL - PD, cu efecte dintre cele mai nocive insa: CNSAS si Agentia Nationala de Integritate au fost facute inofensive prin lege, DNA a fost timorat si blocat, Parlamentul se substituie Justitiei in cazurile politicienilor acuzati de coruptie, TVR a fost si mai mult politizata si asa mai departe. Stilul PSD a contaminat guvernarea PNL. Deci, daca se va oficializa alianta PNL - PSD prin rezultatul alegerilor, n-avem mari motive de optimism.