Romanul de rand incepe sa inteleaga ce inseamna sa fii membru UE. Drama celor ce au ramas fara agoniseala de o viata in urma inundatiilor din Moldova, in primul rand a celor ce si-au pierdut casele, a scos la iveala un mecanism de care habar n-aveam ca exista: la o simpla solicitare a guvernului de la Bucuresti, Comisia UE a decis sa convoace tarile membre si sa le solicite sprijinul, conform reglementarilor comunitare. Unul pentru toti si toti pentru unul se dovedeste un slogan perfect acoperit de fapte: din Polonia, Lituania, Letonia, Ungaria, Germania etc. etc. au sosit deja echipe de experti in situatii de urgenta, care s-au pus la dispozitia autoritatilor romane. La fata locului au fost aduse si urmeaza sa soseasca in zilele urmatoare, nu mai putin de 500 de case modulare pentru sinistrati, 200 de generatoare de curent electric, zeci de pompe de mare putere, 11.000 de metri de diguri gonflabile, utilaje automate de umplut saci cu nisip etc. Desi nu poate aloca fonduri decat in situatii de catastrofa majora, UE poate in schimb sa-si ajute membrii aflati in nevoie cu utilaje, case, masini si specialisti. Ceea ce, sa recunoastem, nu este putin lucru. Imi amintesc de situatiile din trecut, cand tarile civilizate ne-au ajutat si atunci la inundatii, si la cutremur, nimic de zis! Dar nu cu valori atat de mari ca acum. Nu cu promptitudinea de astazi! Nu cu eficienta si spiritul colegial din prezent! Multi inteleg, in fine, ce inseamna sa fii membru al Clubului select european, cat e de important sa ai asupra capului scutul protector al Uniunii. Nu mai suntem singuri, nu mai suntem la marginea lumii, nu mai avem teama de ziua de maine. Europa cuprinde, pentru prima data in istorie, si conturul in forma de paine al Romaniei. Europa este responsabila si pentru Romania.
46 de ONG-uri cer interzicerea cianurii in Romania, Ungaria, Ucraina si Slovacia
"Opriti poluarea rezultata din activitati miniere in bazinele Dunarii si Tisei"! Acesta este apelul semnat recent de 46 de ONG-uri de mediu din Europa, printre care Friends fo the Earth International, Belgia; Friends of the Earth Hungary; Friends of the Earth Slovakia; National Ecological Center, Ucraina; CEE Bankwatch Network, Cehia; Greenpeace Austria, Alburnus Maior si Centrul de Resurse Juridice, Romania; Natura Conservation Klub, Ungaria etc., adresat autoritatilor din Romania, Ungaria, Ucraina si Slovacia. Dupa cum se stie, unul dintre cele doua baraje (Colbu) ale iazului de decantare de la Baia Borsa s-a rupt. Accidentul nu a ramas fara urmari: autoritatile de mediu ungare au inregistrat deja poluare cu mangan, cupru, fier, plumb si niveluri ridicate de cadmiu in urma colectarii unor probe luate la Tivadar. Acest accident demonstreaza vulnerabilitatea industriei miniere in fata conditiilor extreme de vreme, care au loc cu regularitate in Romania. In acest context, arata organizatiile de mediu, propunerile de proiecte miniere de mari dimensiuni de la Rosia Montana si Certej, din muntii Apuseni, nu tin cont, printre altele, de conditiile recurente de vreme extrema si agraveaza si mai mult situatia curenta, deja inacceptabila. Autoritatile romane, ungare, ucrainene si slovace, in special parlamentele respective, sunt somate sa adopte legea de interzicere a cianurii in mod solidar, cu scopul de a stopa poluarea surselor de apa de catre noi operatiuni miniere. Este pentru prima oara cand interzicerea cianurii este ceruta nu doar in Romania, ci in toate cele patru tari vizate de eventualele poluari viitoare. Solidaritatea europeana trebuie sa functioneze si in acest caz.
Ucraina ar putea cere daune Romaniei pentru poluarea Tisei
Dupa prelevarea unor probe din apa Tisei, autoritatile ucrainene au de gand sa puna Romania la o noua cheltuiala. Bugetul tarii, adica fiecare dintre noi, ar putea achita o nota usturatoare vecinului din nord. Un oficial de la Kiev, Iuri Sirko, a declarat ca Ucraina are dreptul de a cere Romaniei compensatii pentru scurgerea de metale grele in raul Tisa."Poluarea raurilor de la frontiera cu Ucraina, de catre partea romana, are un caracter sistematic", a spus Sirko. In acelasi ton, oficialul a citat Comisia Dunarii, potrivit careia aproximativ 60% din deseurile produse de om, care ajung in Dunare, provin de pe teritoriul Romaniei. Daca asta se intampla astazi, cand micutele baraje construite de comunisti se prabusesc la prima ploaie mai serioasa, ce se va intampla maine, cand, in eventualitatea aprobarii minelor de la Rosia Montana si Certej, se va prabusi unul dintre barajele de 180 de metri inaltime? Tragedia din 1976, de la Certej, cand doua blocuri, cu 700 de oameni adormiti, au fost rase de pe fata pamantului in cateva clipe, trebuie sa ramana cel mai apasator memento...