Brancardierii au scapat targa pe care era transportat. Un copil a fost operat in graba pentru ca ar fi avut o apendicita, cu un iminent pericol de peritonita. Cand copilul era la reanimare, s-a descoperit ca operatia era buna, copilul era gresit. Copilul venise pentru un banal consult, dar a fost pescuit din sala de asteptare fara mari formalitati si dus in sala de operatii. In locul altuia. O femeie din Cernavoda a fost declarata moarta, in urma unui consult facut de o asistenta de pe Salvare. Batranica a fost descoperita in apartamentul ei, dupa ce vecinii au chemat politia si pompierii pentru ca nu mai stiau nimic de ea de cateva zile. Grabiti vecinii, grabita si asistenta. Noroc cu politia care a vrut sa faca niste poze pentru dosar. Pe batranica a trezit-o blitzul fotografului, dar tot a fost nevoie de spital. I s-a facut rau de spaima cand si-a vazut casa plina de straini.
E mare brambureala in spitale, in clinici si farmacii, dar mai mare e brambureala in breslele si colegiile profesionale. Unii dintre protagonistii povestilor de mai sus au primit amenzi simbolice. Cele trei asistente care s-au pozat cu picioarele pe sus in sala de renimare, dansand cu plosca si valsand cu transfuziile, au fost scoase din viata profesionala, insa, pare-se, doua dintre ele au mari sanse sa se reincadreze si sa primeasca si despagubiri.
Legea lasa un spatiu de manevra larg in jurul definitiei de comportament neprofesional, de malpraxis, de abuz in serviciu. Ar trebui sa se pronunte si colegiile profesionale, care de multe ori ezita sau intarzie s-o faca. Cazurile sunt discutate in spatele usilor inchise, fara ca vreun reprezentant al partii vatamate sa fie de fata. Asa se explica, probabil, generozitatea si blandetea deciziilor luate de colegiul medicilor sau cel al farmacistilor.
Exista si o Asociatie a pacientilor, insa acestia nu se pot pune laolalta pentru un plan de actiune pentru ca fie se insanatosesc, fie dispar in mod natural. Ce ar trebui sa faca, de fapt, o asemenea asociatie? In primul rand, sa negocieze cu ministerul sanatatii si cu asociatiile profesionale medicale, o noua definitie a malpraxisului, abuzului profesional si a greselii procedurale. De multa vreme ar fi necesar un cod medical similar celui penal sau celui civil prin care sa fie reglementate relatiile de viata si de moarte dintre medic si pacient. S-ar stabili atunci, cu oarecare precizie, ce raspundere are un medic care diagnosticheaza gresit, la nastere, o dizabilitate a copilului, supunandu-l sau privandu-l de o investigatie sau de un tratament medical, procedura al carei rezultat este moartea sau handicapul sever pe toata viata. S-ar sti ce trebuie facut in cazul in care un pacient este tratat, operat sau amputat din greseala. S-ar sti ce trebuie facut in cazul in care un pacient descopera, dupa ani de zile, ca ia inutil, dar la recomandarea medicului, niste misterioase pastile roz. Costisitoare si pline de efecte secundare ca oaia de raie.
Insa ca si in cazul altor coduri profesionale (al jurnalistilor, de pilda), identificarea si definirea exacta a acestor situatii nu convine mai nimanui. Cadrele medicale si functionarii ministeriali au o frica religioasa de tribunale, iar un cod medical nu ar face decat sa transfere medicii din sala de operatii in cea de tribunal. Si apoi, la nivelul infrastructurii spitalicesti din Romania, un cod medical ar insemna sa-i scoti cu totul pe medici din tabieturile lor, sa le risipesti aureola de vraci si facatori de minuni, sa-i obligi sa se reeduce la locul de munca. Si doar pacientii, adica patronii de drept ai medicilor, ar putea face asta. Daca nu ar fi atat de bolnavi si subreziti de medicamentele si relele tratamente aplicate de medici.