- Potrivit dreptului international, Rusia nu are evident nici o cadere sa se amestece in problemele interne ale unor state independente, indiferent cat de apropiate i-ar fi geografic. Moscova invoca insa interesul strategic fata de zonele limitrofe si apropiate, ceea ce, in conceptia Kremlinului si a multor cetateni ai Federatiei Ruse, este mai presus decat orice reglementare internationala. In aceeasi ecuatie politico-strategica trebuie sa includem insa si atitudinea pro-rusa si anti-romaneasca a puterii de la Chisinau. Sa ne amintim ca, inca in martie 2007, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, se arata nedumerit de lipsa de reactie a UE si NATO fata de acordarea "masiva" a cetateniei romane locuitorilor din Republica Moldova, iar faptul ca presedintele Basescu a cerut guvernului, imediat dupa declaratia lui Serghei Lavrov, sa inlesneasca obtinerea cetateniei romane de catre cetatenii Republicii Moldova a avut darul sa inflameze spiritele la Chisinau. In consecinta, guvernul moldovean a adresat o nota de protest guvernului roman in legatura cu acordarea cetateniei romane, iar presedintele Voronin a facut si el de-a lungul ultimului an, cateva declaratii agresive, in care acuza " politica imperialista " a Romaniei.
Avem insa motive sa sustinem ca Rusia se foloseste de situatia din Moldova pentru a-si justifica demersurile in toate fostele republici sovietice care nu i se supun. Contextul in care Serghei Lavrov si-a exprimat obiectiile este cel al tulburarilor din Abhazia, regiune separatista a Georgiei, in care Rusia agita spiritele pentru a-i crea probleme presedintelui pro-occidental Saakashvili. Rusia insasi a inceput sa acorde cetatenia rusa locuitorilor Abhaziei, ceea ce a starnit ingrijorarea NATO, care vede in aceasta rusificare fortata un demers menit sa justifice o eventuala interventie militara a Rusiei in zona. Iata de ce, atat in 2007, cat si in 2008, Lavrov s-a aparat, sugerand ca UE si NATO nu ar avea caderea sa protesteze fata de politica Moscovei in Abhazia, atata vreme cat accepta politica Romaniei fata de Republica Moldova. Cu alte cuvinte, Moscova incearca sa-si justifice interventia in Abhazia invocand imaginea falsa a unei Romanii la fel de " imperialiste " ca si ea, pe care Occidentul o accepta. Si pentru ca aceasta diversiune sa fie completa, Rusia a cerut UE sa examineze modul in care Romania acorda cetatenia romana cetatenilor moldoveni. Expertii europeni vor finaliza raportul peste cateva luni, dar stim ca numai 1.300 din cele 530.000 de solicitari de cetatenie de peste Prut au fost solutionate.
Dupa cum vedem insa, indiferent cum ar sta lucrurile de fapt, nimic nu impiedica Moscova sa distorsioneze faptele si istoria potrivit propriilor interese. In acest moment, interesul Kremlinului dicteaza sa fie alimentate permanent tensiunile intre Chisinau si Bucuresti, pentru a justifica o atitudine interventionista a Rusiei in regiunile separatiste din fostul imperiu sovietic si pentru a descuraja orice apropiere a Republicii Moldova de Romania, devenita avanpost al Occidentului in spatiul ex-sovietic. In concluzie, chiar daca dreptul international nu-i permite, Rusia nu va ezita sa intervina pe toate caile acolo unde-si simte periclitata pozitia de putere dominanta.
2. Chiar si in textele oficiale ale UE, care cer Italiei respectarea legalitatii in recenta ei ofensiva anti-imigratie, romanii sunt confundati sistematic cu romii. Ce-ar trebui sa faca autoritatile noastre politice, pentru a curma aceasta confuzie care ne dezavantajeaza imaginea tarii?
- Pentru oficialii UE, romii sunt cetateni romani, deci, pe scurt, romani. Etnia nu poate fi invocata ca argument in relatiile cu organismele europene fara a risca o condamnare severa pentru discriminare. Autoritatile romane nu pot asadar sa faca nimic pentru a curma aceasta confuzie. Ceea ce ar putea - si ar trebui - sa faca Bucurestiul ar fi insa sa rezolve problema de fond a romilor, care se situeaza la marginea societatii atat in Italia, cat si in Romania.
Romania a primit pe parcursul ultimului deceniu sume importante de la UE pentru a integra comunitatea romilor in societatea romaneasca, dar rezultatele concrete ale programelor finantate cu bani europeni nu se vad, ceea ce ne duce cu gandul la o posibila cardasie intre guvern si capii comunitatii rome, in scopul deturnarii in folos propriu a acestor fonduri. In plus, problemele create de romi s-au agravat, pentru ca institutiile statului, in speta politia si magistratii, nu au manifestat fermitatea necesara in pedepsirea lor. Aceasta situatie este perfect ilustrata de luptele de strada dintre clanurile de romi din Craiova, precum si de proliferarea structurilor lumii interlope de tipul clanului Camatarilor, care nu au fost niciodata anihilate total, ci doar neutralizate temporar. Termenul "complicitate" este probabil cuvantul-cheie pentru a intelege actuala situatie a romilor si problemele create de acestia, deoarece aceste probleme nu pot fi explicate fara existenta unei complicitati intre mafiotii romi si mafiotii romani, cu importantele lor ramificatii politice, precum si intre mafiotii de toate etniile si autoritati. Stim in fond ca, inca de cand se numea FDSN, PSD a initiat un pact cu liderii comunitatilor de romi pentru a le obtine voturile, ceea ce a facut ca nici unul dintre acestia sa nu fie deranjat de organele administrative ale statului - cum ar fi de pilda fiscul. Astfel, sub obladuirea statului roman, "regii" si "imparatii" romilor au prosperat netulburati, mentinandu-i pe romii de rand intr-o mizerie cumplita si intr-o subordonare totala. Migratia masiva a romilor catre Occident are, de altfel, iz de operatiune organizata de capii unor structuri mafiote si este greu sa nu ne gandim ca retelele internationale de trafic de persoane, criminalitate si cersetorie, s-ar fi dezvoltat fara complicitatea autoritatilor romane.
In concluzie, daca problemele create de romi in Romania ar fi fost rezolvate la timp de autoritatile statului, aceste probleme nu ar fi aparut si in Europa. Nu ne putem desolidariza de romi pentru ca autoritatile statului roman au contribuit la actuala situatie, iar guvernul actual nici nu stie cum s-o rezolve si nici nu vrea sa-si bata capul cu chestiuni atat de dificile.