Papa in America

Sanziana Demian
Corespondenta din New York

- Intre lacrimi si "razboi" -

Vizita Papei Benedict al XVI-lea in Statele Unite a fost intesata de momente de mare incarcatura emotionala si simbolica. Suveranul Pontif, aflat in cea mai importanta misiune a sa dincolo de hotarele Vaticanului, a abordat probleme dintre cele mai spinoase, cu care se confrunta in ziua de azi Biserica Catolica, si a lansat noi cai de dialog interconfesional

Rugaciune pentru cei ingropati de vii

New York, duminica dimineata. Ca in orice zi de sarbatoare, centrul metropolei este pustiu. Doar aici, la marginea gropii uriase cascata la prabusirea Turnurilor Gemene in septembrie 2001, mii de oameni asteapta cu piosenie momentul cel mare, al unei vindecari spirituale peste timp. In multime, rudele si prietenii celor disparuti in urma cu aproape 7 ani privesc inspre haul urias, cu lacrimi in ochi, si vorbesc in soapta, in timp ce turistii si ceilalti curiosi adunati la fata locului flutura stegulete cu chipul Papei, cumparate la 20 de dolari bucata.
Putin dupa noua si jumatate, Suveranul Pontif isi face aparitia pe rampa improvizata in mijlocul gropii si ingenuncheaza in fata unui mic bazin, pe marginea caruia ard lumanari. Se roaga in liniste cateva minute, in memoria celor peste 2600 de victime ale atacurilor crunte de la 11 septembrie 2001, si pentru curatirea acestui loc, care sangereaza inca, in urma violentei turbate, consumata chiar la debutul noului mileniu. La sfarsitul ceremoniei, Papa schimba cateva cuvinte cu primarul Bloomberg si se indreapta apoi catre familiile indoliate care au fost alese sa participe la ceremonie. Printre cei prezenti se afla tatal si fratele unui pompier care ar fi implinit 30 de ani in 12 septembrie 2001 si ale carui ramasite au fost gasite la sase luni dupa atentate, sub uriasele gramezi de moloz. "N-am mai avut puterea sa ne intoarcem niciodata aici, dar acum, odata cu venirea Papei, am capatat curaj si ne-am gasit, in sfar-sit, linistea interioara", spune gatuit de emotie tatal victimei, care a privit ceremonia de duminica de pe una dintre macaralele aflate in uriasul santier, acolo unde se lucreaza la ridicarea unui nou zgarie-nori, botezat Turnul Libertatii.

O problema spinoasa: scandalurile sexuale ale Bisericii Catolice din America

Dar daca la groapa comuna, deschisa pe locul fostelor cladiri prabusite, vizita Papei a fost mai degraba simbolica, inchizand un cerc dureros pentru istoria recenta a Statelor Unite, momentele ulterioare au fost, mai degraba, razboinice: inceputul unor discutii pe marginea unui subiect foarte delicat, tinut multa vreme in spatele usilor inchise, si a carui gravitate a fost pana acum minimalizata, in mod repetat, de catre Vatican. Este vorba despre uriasele scandaluri sexuale care au zguduit Biserica Catolica Americana in ultimul deceniu, cand peste 13.000 de credinciosi au prins curajul sa vorbeasca despre cum au fost abuzati in copilarie de catre preoti pedofili. A urmat un val de procese cu costuri exorbitante, in care Biserica a trebuit sa plateasca, in compensatii, peste doua miliarde de dolari victimelor, si in care credibilitatea acestei institutii a fost puternic afectata. De la Vatican, insa, au venit in timp foarte putine semnale de recunoastere a crizei, iar Papa Ioan Paul al II-lea a refuzat in cateva randuri sa se intalneasca cu reprezentantii victimelor din arhidiocezele americane. Toata lumea astepta astfel, cu sufletul la gura, sa vada ce atitudine va adopta actualul Suveran Pontif, la prima sa vizita in Statele Unite. Si Papa Benedict a ales sa vorbeasca foarte deschis despre acest subiect, inca de la inceput, cand a declarat ca este "extrem de rusinat" de tot ceea ce s-a intamplat in sanul Bisericii pe care o conduce, si ca nu intelege cum unii preoti si-au putut trada misiunea pe pamant, intr-un asemenea mod. "Este mai important sa avem preoti putini si buni, decat multi, si care calca in laturi", a spus Papa, chiar la debutul vizitei sale in America, o tara cu 65 de milioane de catolici declarati, dar cu numar in declin de membri ai clerului.
Reactiile n-au intarziat sa apara: unii au rasuflat usurati, la gandul ca, in sfarsit, Biserica ataca frontal acest subiect, in timp ce altii au rabufnit. "Nu e de ajuns ca Papa sa spuna cateva cuvinte frumoase. Asteptam sa vedem ce va face in mod concret, pentru a elimina aceasta gangrena din sanul Bisericii" sau "Papa a vorbit despre cat este El de rusinat, dar nu a spus nimic despre durerea noastra, a victimelor, a miilor de copii care au trecut prin calvarul asta". Confruntat cu un asemenea val de nemultumiri, Papa a inteles ca trebuie sa mearga mai departe, si a luat prin surprindere pe toata lumea, cand a cerut la Washington o intalnire ad-hoc cu reprezentantii victimelor. "Astazi am regasit speranta ca ceva se va schimba in acest mecanism putred", a declarat la iesirea din audienta papala un domn de varsta mijlocie, victima a unui preot pedofil, pe cand avea 8 ani. "Iar eu sunt unul dintre cei norocosi...", a mai adaugat, in timp ce desfasura un banner cu poze ale zecilor de victime care s-au sinucis de-a lungul anilor, ca urmare a traumelor psihice. Ce se asteapta acum de la Vatican? O pozitie clara, pentru ca orice preot dovedit vinovat sa fie exclus pe viata din cler (ceea ce nu s-a intamplat, in multe cazuri, pana in prezent), si ca pedeapsa sa fie si mai aspra, in cazul episcopilor care au ascuns aceste scandaluri in repetate randuri, pentru a proteja imaginea Bisericii si pe cei aproape 5000 de preoti care, in final, au fost gasiti culpabili.

Singur printre rabini

Un alt moment, de o insemnatate simbolica extraordinara, a fost vizita Papei la o sinagoga din Manhattan. Desi a petrecut doar 25 de minute in compania celor mai importanti rabini din New York, Suveranul Pontif a scris si aici o pagina de istorie: este pentru prima data cand un Papa viziteaza un lacas de cult evreiesc in Statele Unite. "Sunt extrem de emotionat sa ma aflu intr-o sinagoga si sa ma gandesc inapoi, in timp, cand Iisus Hristos, in copilarie, invata din Scriptura si se ruga intr-un asemenea loc", a spus Papa, dupa ce i-a salutat pe cei prezenti, cu un simplu: "Dragi prieteni, shalom". Pentru comunitatea evreiasca, una dintre cele mai importante si influente din intreaga America, vizita a avut o insemnatate uriasa, dupa cum remarca si unul dintre cei mai cunoscuti si respectati rabini din Statele Unite, Arthur Schneier, care a supravietuit Holocaustului, in ghetoul din Budapesta: "Aceasta ocazie monumentala are loc pe pamant american, aici unde credinciosi de toate confesiunile au fugit din ghearele opresiunii si au intregit o natie care a dat libertate tuturor religiilor sa existe laolalta".
Mesajul de deschidere si de toleranta a fost purtat de catre Papa si in alte doua intalniri cu capii diferitelor culte religioase, de la musulmani, budhisti si hindusi, pana la crestini de toate confesiunile. De departe, cea mai tensionata relatie in ultima vreme a fost cea a Vaticanului cu musulmanii, ca urmare a unei declaratii a Papei, in septembrie 2006, cand acesta a citat din scrierile unui imparat bizantin, in care se spunea ca "Profetul Mohamed a adus numai lucruri rele si inumane, propavaduindu-si credinta prin sabie". Suveranul Pontif a explicat apoi, in numeroase randuri, ca aceste cuvinte nu exprima pozitia sa personala, vis-a-vis de Islam, dar a dat din nou apa la moara criticilor, cand, anul acesta, chiar de Paste, a botezat la Vatican un dizident musulman egiptean, care a acuzat in permanenta Islamul ca este o religie violenta.
Recunoscut drept unul dintre cei mai profunzi si invatati teologi ai timpurilor moderne, Papa Benedict al XVI-lea, inca de pe vremea cand era cardinal, a analizat in multe din scrierile si prelegerile sale relatiile complicate si, adesea, conflictuale, dintre religii si confesiuni. Despre procesul accelerat de secularizare care se petrece in majoritatea tarilor din Europa de Vest, Papa a declarat ca echivaleaza cu o sinucidere morala si culturala, in care lumea isi ignora radacinile crestine, in timp ce Islamul castiga teren din ce in ce mai mult, datorita convingerilor atat de puternice ale musulmanilor, a caror devotiune a aplaudat-o in numeroase randuri. Pe de alta parte, in Statele Unite, o tara in care mozaicul confesiunilor religioase este foarte complicat, Papa a atras atentia asupra unei alte probleme: pericolul de contaminare a invataturilor catolice pure de catre diferite interpretari ale Bibliei, practicate de catre varii comunitati religioase. "Influenta subtila a secularismului face ca pana si unii dintre cei mai devotati crestini sa accepte avortul, divortul sau coabitarea in afara casatoriei", a spus Papa la Washington. Unul dintre cele mai profunde momente de criza a avut loc in 2003, cand Biserica Episcopala Americana a acceptat sa numeasca primul episcop declarat public homosexual, eveniment care a declansat un val urias de proteste in sanul bisericilor-surori anglicane din intreaga lume.
*
Pe langa toate aceste momente "grele", vizita Papei in SUA a avut si cateva sclipiri de show. Intalnirea de la Casa Alba cu Presedintele Bush si discursul de la sediul Natiunilor Unite au prefatat cele doua intalniri cu publicul larg, una la Washington si cealalta la New York. Zeci de mii de credinciosi au participat la slujbele oficiate pe doua stadioane de baseball, acolo unde Papa a fost primit cu surle si trambite, ca un adevarat star de muzica rock. Impactul acestei vizite istorice ramane insa de masurat in timp, cand festivismul se va fi stins. De la Vatican se asteapta solutii reale la problemele grave si incomode ale lumii de azi.