Alergiile de contact

• Mirosurile placute pot fi foarte nesanatoase: testele au pus in evidenta faptul ca in numeroase parfumuri se ascund alergeni cu actiune puternica sau medie - chiar si in cele oferite de producatorii prestigiosi. Asociatia internationala a producatorilor de parfumuri IFRA a declarat ca se ocupa in prezent de reducerea concentratiilor de substante alergene, astfel incat ele sa nu mai provoace sensibilizari.

• Cine doreste sa miroasa placut, si fara ajutorul parfumurilor, are posibilitatea sa apeleze la lotiunile de corp aromatizate, in masura in care nu reactioneaza alergic la vreuna din substantele aflate in compozitia lor. Cel mai bine ar fi sa va indreptati spre acele produse care au fost testate, dovedindu-se ca nu prezinta nici un risc.

• Nu va colorati parul cu produse chimice. In prezent, acestea sunt respinse la teste, intrucat contin substante daunatoare sanatatii si, de multe ori, alergeni foarte puternici. Problematice sunt, in primul rand, aminele aromatice. Nici vopselele naturale de par nu reprezinta o alternativa sigura, deoarece si aici cercetatorii au descoperit in diverse produse amine aromatice sau alti alergeni.

• Nu testati produsele "pe o mica portiune de piele, pe durata noptii", asa cum va indeamna, de pilda, multe vopsele de par. Ramanand un timp atat de indelungat pe piele, substantele cu potential alergen pot provoca o sensibilizare.

• Nu va incredeti orbeste in specificarea "cosmetice naturale". Denumirea nu e inregistrata oficial si deci protejata, ca de exemplu "Bio". In marci renumite, care isi fac publicitate cu termenul de "natural", specialistii au gasit substante chimice daunatoare sau controversate, printre care polietilenglicoli, care fac epiderma permeabila la substante nocive si alergeni.

• Dupa ce ati spalat vesela in chiuveta, clatiti-o inca o data cu apa limpede, ca sa nu ramana pe ea urme de detergent.

• Spalati imbracamintea si lenjeria de pat nou cumparate, inainte de a le purta pentru prima oara. Astfel se indeparteaza o parte din eventualele substante alergene, care nu sunt fixate in tesatura. Rasinile sintetice adaugate se pot elimina usor, punand in masina de spalat o lingurita de bicarbonat de sodiu.

• Daca va apar reactii alergice datorita ciorapilor de nylon, ele pot fi cauzate de colorantii utilizati la fabricarea lor. Dupa cat se pare, ciorapii negri sau bleumarin produc mai rar iritatii decat cei maron sau de culoarea pielii, a caror nuanta se obtine cu ajutorul colorantilor azoici, ce pot fi problematici.

• Fiti atenti la metale, nu numai cand va cumparati podoabe, ci si cand va alegeti hainele. Metalele care declanseaza frecvent reactii alergice sunt sarurile de nichel si cobalt, ca si ionii de crom. Cine reactioneaza la acestea ar trebui sa evite ca nasturii, capsele si carligele de metal sa-i vina in contact cu pielea.

• Saruri de nichel si cobalt se pot gasi si in rame de ochelari, brichete, foarfece si clante.

• Sarurile de crom sunt prezente in crema de pantofi, detergenti si chiar in produsele confectionate din piele.

• Fierbatoarele pot ceda o cantitate de nichel in apa. Pericolul este mai mare la aparatele a caror rezistenta electrica se afla direct in apa, in timpul procesului de incalzire. Se recomanda ca apa sa fie turnata in fierbator doar inainte de intrebuintare.

• Unele alimente contin concentratii de nichel la care persoanele foarte sensibile pot reactiona. Printre ele se numara leguminoasele, soia, fulgii de ovaz, cacao si nucile. Alergicii la nichel, care se stiu deosebit de sensibili, ar trebui sa consume cu prudenta si cremele de cacao, ca si preparatele de cofetarie cu nuga.

• Multe reactii la alimente nu sunt consecinta unei alergii, ci a unei intolerante. In asemenea cazuri, nu sistemul nostru imunitar reactioneaza la o anume substanta. Intolerantele clasice constau in incapacitatea organismului de a digera una dintre componentele hranei (de exemplu, lactoza). Intoleranta la gluten (o substanta proteica din cereale) da nastere unei inflamatii a mucoasei intestinale.

•  Persoanele la care s-a depistat printr-un test dermatologic sensibilizarea fata de un anumit aliment trebuie sa-l evite numai in cazul cand le apare efectiv o reactie sau cand primesc confirmarea printr-un test de alergie provocata. Fiti prudenti cu experimentele pe cont propriu: daca alergia exista intr-adevar, unele alimente pot provoca reactii violente, in primul rand cele ce contin alergeni rezistenti la temperaturi inalte, cum sunt hrisca, ouale, arahidele, crevetii, pestele, laptele, nucile si susanul. Cereti sa vi se faca un test de alergie provocata ori testati-va toleranta sub supraveghere medicala.

• Prin prelucrare termica, depozitare in congelator, radere (pe razatoare) sau fermentatie, multi alergeni din alimente pot deveni inofensivi. Rezistenti la caldura sunt insa alergenii din nuci, arahide, telina, boabe de mustar, caseina (o proteina din lapte) si soia. Alergicii la soia tolereaza eventual produsele de soia fermentate.

• Alergiile la alimente se pot atenua cu timpul sau pot disparea total. De aceea se recomanda sa va adresati medicului la intervale regulate, pentru a verifica daca ele mai exista.

• Evitati alimentatia unilaterala. In conditiile in care aveti predispozitia respectiva, consumul exagerat al unui anumit aliment poate favoriza aparitia unei alergii.

• Cand aveti de-a face cu alimente neambalate sau preparate, intrebati daca ele contin alergenul "dumneavoastra" - indiferent daca va aflati la cumparaturi in piata, la restaurant, la cafenea sau in vizita la prieteni.

• Alaptarea nou-nascutilor timp de sase luni poate scadea considerabil riscul unei alergii congenitale.

• Alergicii la polen nu trebuie sa renunte in orice situatie la fructele considerate a fi posibili declansatori ai unor reactii alergice, in combinatie cu polenul, ci doar atunci cand aceste fructe le provoaca efectiv o reactie.

•  La cele mai multe soiuri de fructe, alergenii sunt eliminati prin fierbere timp de minimum trei minute. In general sunt bine tolerate gemurile, marmelada, fructele conservate la borcan si prajiturile la care fructele au fost coapte odata cu aluatul.

• De regula, alergenii din mere se distrug cand fructele crude, taiate marunt sau date pe razatoare, sunt lasate sa stea la aer cateva minute.

• Aproape toate cerealele contin potentiali alergeni. Daca reactionati la gluten, amarantul, meiul si hrisca reprezinta alternative consistente, lipsite de gluten. La hrisca e totusi necesara oarecare prudenta: alergiile declansate de ea sunt extrem de rare, insa atunci cand apar, reactiile se manifesta foarte violent.

• Ca alternative la un musli de cereale, puteti opta pentru fulgii de ovaz, semintele de floarea-soarelui prajite sau terciul de cereale. Datorita prelucrarii termice, acesta din urma abia daca mai contine alergeni intacti. Dar trebuie sa fie bine fiert.

• Orezul nedecorticat provoaca mult mai frecvent reactii alergice decat cel alb.

• Atentie la alimentele obtinute din lapte de oaie sau capra, carora li se face reclama ca produse destinate alergicilor la lapte. Majoritatea acestor alergici reactioneaza insa la caseina, care este prezenta si in laptele de oaie sau capra.

•  Unii alergici la lapte tolereaza, cel putin in cantitati mici, produsele prelucrate, cum sunt untul, smantana si iaurtul.

• Persoanele care reactioneaza alergic la albusul oualor de gaina vor trebui probabil sa renunte si la ouale altor pasari. Unii alergici mai putin sensibili tolereaza ouale fierte tari, in cantitati mici.

•  Exista alergici la peste, care suporta mai bine pestii de apa dulce decat pe cei de apa sarata. Acest lucru poate fi valabil si pentru dvs., dar nu incercati sa-l aflati altfel decat sub supravegherea unui medic, deoarece alergenii din peste nu pot fi distrusi nici la temperaturi inalte.

•  Fiti atenti in restaurante, in cazul cand aveti o alergie la crustacee, manifestata sub forma unui astm. Uneori, inspirand numai aburii crustaceelor fierte, unele persoane foarte sensibile pot suferi un atac.

•  Sulful si compusii de sulf, utilizati la prepararea vinului, pot provoca reactii alergice. Regula empirica: vinul alb contine mai mult sulf decat cel rosu, iar cel dulce - mai mult decat cel sec. O noua directiva UE obliga producatorii ca, incepand de la zece miligrame de bioxid de sulf ori sulfiti la litrul de vin, sa specifice aceasta pe eticheta.