Stiu ca pare comun ce spun, dar an de an urmaresc liliacul de peste gard si numar zilele, de la primii mugurasi si pana la explozia de flori rozalbe si parfumate. E semn sigur ca a venit primavara. Semne luminoase de viata.
Incerc sa nu supar pe nimeni, sa trec usor prin aerul nu intotdeauna curat (cum era, candva, primavara in copilaria mea; Bucurestiul avea aerul proaspat si limpede, de clestar) si sa privesc in jur. Pastele e un reper. Dupa Inviere urmeaza vara, vacanta, scoala, toamna si-o luam apoi de la capat. Cu timpul, am inceput sa simt altfel anotimpurile si culorile lor si chiar si oamenii. Toate se transforma, evolueaza, apar probleme, dureri, bucurii, necazuri. Ma bucur ca lumea nu se rezuma la matematica exacta. Dumnezeu da semne invizibile, mai trainice si mai adevarate decat doua puncte unite de-o linie dreapta. Trebuie doar sa vrei sa stii si sa intelegi, iar raspunsurile vin negresit, cu o simplitate dezarmanta.
M-ar bucura sa vad oameni mai ingaduitori, mai buni, mai rabdatori si mai iubitori. Mangaie un animal parasit si-ti va raspunde c-o privire ce-ti va incalzi sufletul pustiit de-asteptari. Pune flori in pamant si vei muta raiul lui Sfantul Petru in curtea ta. Fa-i loc celui din fata ta sa treaca si vei castiga un graunte aurit de recunostinta. Spune o vorba buna si vei primi in dar un zambet.
In curand vom lua Lumina de la Lumina, ca s-o ducem mai departe, in noi, si-i vom bucura pe ingeri. Insa inainte de toate e importanta impacarea - cu tine, cu ceilalti, cu Dumnezeu. Ce lucru mare e sa stai o clipa in loc si sa-ti masori constiinta; mereu se mai poate repara cate ceva, raul poate fi alungat. E nevoie doar de un bob zabava, ca sa-ti asculti sufletul.
E primavara, e soare, e viata. Iubirea din noaptea tainica sa ne picure in suflet pace si bucurie.
Paste fericit!