Doi pentru Romania Nico si Vlad Mirita

Ines Hristea
Zeii le-au fost favorabili si s-au clasificat la Eurovision. Cum timpul curge repede in clepsidra si mai e putin pana la marea finala, i-am rugat sa raspunda la cateva intrebari

Le multumim tuturor celor ce au fost aproape de noi

- E prima data cand Romania va fi reprezentata la Eurovision de un duo. Doua voci de exceptie: Nico si Vlad Mirita. Aveti incredere in prezenta voastra la Belgrad, pe 24 mai?

Vlad: Eu ma simt foarte onorat de postura asta. Sunt increzator in calitatile noastre muzicale, dar nu pot sa fiu ipocrit si sa nu recunosc ca am si o doza de teama. Care nu e legata de ceva anume. Elementul teama intervine in orice concurs. Insa, pentru mine, sentimentul asta e constructiv.
Nico: Le multumesc tuturor celor care ne-au votat si au fost alaturi de noi. Sunt mandra ca reprezint Romania, intr-o competitie internationala. Simt ca pot face fata unui astfel de concurs. Pentru ca stiu si pot sa fac muzica. Buna! Si sunt si foarte bucuroasa! (rade si bate din palme) Dupa anuntarea rezultatului, am primit aproape 200 de sms-uri, toate de felicitare. Si nenumarate telefoane. Cum sa nu-ti creasca inima?!

- Calitatea vocilor voastre e un punct castigat. Dar melodia pe care o prezentati in concurs are, si ea, calitate internationala?

Vlad: Din punctul meu de vedere, Pe-o margine de lume are o constructie care se preteaza pietei internationale. Iar un argument in favoarea opiniei mele il reprezinta felul in care am fost primiti de public la Atena, in Grecia, unde am fost plecati timp de o saptamana, ca sa ne promovam piesa si sa strangem voturi. Am fost extrem de apreciati. Si asta, in ciuda faptului ca, desi am fost sfatuiti sa schimbam versurile din romana in engleza, noi n-am facut-o. Ni s-a parut ca am fi banalizat melodia.
Nico: In noiembrie, cand am inceput sa cantam melodia impreuna, am simtit ca are un ce deosebit si i-am spus compozitorului Andrei Tudor ca Pe-o margine de lume trebuie trimisa la Eurovision, fiindca are stofa internationala. E o piesa deosebita de toate celelalte propuneri cu care a venit Romania la acest concurs si am simtit ca poate sa obtina succes si in strainatate, ca nu atinge doar emotionalitatea tipic romaneasca. Si dupa cum ne-au primit grecii, se pare ca am avut dreptate. Veneau prezentatoarele show-urilor in culise si ne aratau cum li s-a facut pielea de gaina pe maini, dupa ce ne-au ascultat. Ba, chiar ni s-a spus pe post, in direct, ca avem sanse mai mari decat Grecia sa castigam. Mi s-a parut ca asta a fost o declaratie foarte onoranta pentru noi.

- Cum s-a ajuns la acest cuplu artistic: Nico si Vlad Mirita?

Vlad: Pe-o margine de lume a fost scrisa initial pentru mine. S-a intamplat ca Nico sa treaca prin studio, a auzit melodia si s-a jucat putin pe ea, improvizand in italiana, peste ce cantasem eu. Atunci Andrei Tudor m-a sunat si m-a intrebat daca as fi de acord cu aceasta formula de cuplu. Am acceptat fara sa stau pe ganduri, fiindca eu si Nico am mai colaborat pe o melodie, acum vreo patru ani. Din pacate, casele de discuri ne-au respins-o, pe motiv ca nu e destul de comerciala, asa ca proiectul a murit din fasa. Dar acum stiam cum ne suna vocile impreuna, iar eu o apreciez teribil de tare pe Nico. Are o voce absolut splendida. (Fac o paranteza si adaug ca acea piesa, care noua ne-a fost respinsa, o canta acum Angela Gheorghiu, in concertele ei din strainatate. Si are un succes extraordinar.) Si cu Pe-o margine de lume am avut de trecut peste un hop. La inceput, am gandit-o pentru a merge la festivalul de la Mamaia, dar acolo n-am trecut nici de preselectie. Aici insa, la Eurovision, iata ca am castigat. Asadar, necunoscute sunt caile... juriilor.

- O remarca in plus pentru Nico: sunt sase ani de cand lupti cu tenacitate ca sa participi la Eurovision. In sfarsit, perseverenta ti-a fost rasplatita....

- E adevarat. Ne cunoastem de prea mult timp ca sa ma ascund dupa deget in fata ta (rade). N-a fost o dorinta atat de patimasa ca in cazul lui Mihai Traistariu, dar nu pot sa neg ca am tot sperat. Ajunsesem insa in punctul in care am zis: Am ghinion la Eurovision. Daca nici anul asta nu castig, renunt. Dar uite ca ultima incercare planificata a fost cu noroc si a venit cu coronita de invingator. La mine a fost mai curand o ambitie a alergatorului de cursa lunga. Cant de la saisprezece ani si competitia nu m-a speriat niciodata, ba, din contra, m-a impulsionat, insa fiecare are limita lui, iar eu ma apropiam vertiginos de ea. Simteam ca incep sa obosesc. Parca ma luptam cu morile de vant.

- De ce era asa de important pentru tine sa pleci la Eurovision?

- Pentru ca vreau o cariera internationala, iar Eurovisionul e o posibila trambulina. Asta a fost miza mea. Sigur ca, din acest cuplu, cel mai vizibil e Vlad, pentru ca el are 75% din piesa, insa nici eu nu cred c-o sa trec neobservata.

- Prezenta voastra scenica a fost deja stabilita? Ambalajul conteaza enorm. Aveti o strategie? Reprezentantii nostri din anii trecuti au ramas corigenti la capitolul imagine.

- Nu vreau sa dau prea multe detalii, ca sa nu stric surpriza, dar ne vom prezenta cu un show inovator, pe care l-am gandit in cele mai mici amanunte. Am stat amandoi intr-o noapte cu echipa TVR-ului si, pana la revarsatul zorilor, am pus la punct tot ceea ce tine de prezentare. Eu am venit cu ideea, iar ei au fost de acord. Voi fi imbracata intr-o rochie alba, diafana, pe care imi doresc sa mi-o creeze Catalin Botezatu. O sa-mi pun extensii de par, fiindca tanjesc la niste cosite buclate, ca din basme. Probabil c-o sa-mi mai deschid si culoarea. De asemenea, vom avea machiori, coafori, un coregraf si un scenograf. N-am lasat nimic la voia intamplarii. O sa facem si un videoclip la aceasta piesa, iar regizor va fi Petre Nastase.

- S-a spus despre piesa voastra ca a copiat modelul Andrea Boceli-Laura Pausini. Cum comentati?

Vlad: Sunt niste opinii neavizate. Piesa nu are nici o legatura cu ceea ce a cantat Bocelli. Probabil ca asocierea asta s-a facut, mai curand, pedalandu-se pe porecla pe care am primit-o dupa ce am participat la festivalul de la Mamaia, adica Boceli al Romaniei. Nu cred ca astfel de comparatii trebuie luate in seama la modul serios.

- Vlad, esti angajat la Opera Romana ca tenor. Cum se impaca muzica lirica cu muzica usoara?

- Din punct de vedere vocal, nu exista nici un pericol. Si cand cant muzica usoara, ma folosesc tot de tehnica din canto-ul clasic. Tin insa foarte mult la aceste experiente din afara sferei clasice, pentru ca in felul acesta, am acces la un public mult mai variat si mai numeros, din care pot sa fur. Adica, macar in parte, sper sa-l atrag in sala Operei. Ceea ce e un castig fantastic. Din pacate, muzica de opera sufera, la noi, din cauza unei perceptii fals elitiste si a unei lipse de promovare. Or, ceea ce fac eu in muzica usoara, pe langa satisfactia personala, incita curiozitatea publicului, asa ca, ulterior, multi oameni vin sa ma vada si la Opera. Desi cele doua aspecte ale activitatii mele artistice sunt diferite, adevarul e ca ma simt la fel de bine si pe scena Operei, si in concertele usoare. Si ma bucura foarte tare si faptul ca majoritatea colegilor de la Opera ma sustin. Si cei de-o varsta cu mine, si cei din generatiile cu experienta vasta au inteles care mi-e telul si nu se comporta fata de mine ca si cum as fi tradat muzica clasica.

- Sa incheiem interviul cu o intrebare romantica, asa cum este si melodia cu care veti concura pentru Eurovision: in afara de succesul pe care va doriti sa-l repurtati la Belgrad, ce alt vis de primavara aveti?

Nico: Eu imi doresc o vacanta. Neaparat! Vreau sa plec macar doua saptamani cu familia, ca sa-mi reincarc bateriile. Dupa care imi doresc sa pun pe picioare turneul national la care visez de multa vreme: o serie de concerte Nico si prietenii, unde voi canta cu orchestra.
Vlad: Eu imi doresc putin mai mult timp pentru mine. Acum, cu toata nebunia asta cu Eurovisionul, programul meu are in el ceva de animal haituit. De la sfarsitul lui mai incolo, vreau sa fac mai mult sport, vreau sa reincep sa citesc, sa merg mai mult la spectacole si sa-mi pot permite sa admir... frumosul din jurul meu.

Foto: TVR