- Inainte de toate, vom observa o totala indiferenta fata de aceasta problematica in presa centrala. Prima reactie fata de inregistrarea Partidului Civic Maghiar a fost una de nedisimulata satisfactie, deoarece aparitia noii forte politice a fost perceputa ca o lovitura grea pentru UDMR. Nu este greu de inteles de ce jurnalistii nealiniati politic s-au bucurat ca echipa lui Marko Bela are probleme: din 2000 incoace, aceasta formatiune s-a asociat nu numai cu forte politice care au tolerat si chiar incurajat coruptia, au subminat statul de drept si au cautat sa blocheze consolidarea unei prese independente, ci si cu grupurile de interese transpartinice care sustin un astfel de mod de a face politica. Probabil ca speranta secreta a acestor jurnalisti este ca nici una din cele doua organizatii politice care se adreseaza maghiarimii nu va depasi pragul de 5% la viitoarele alegeri, electoratul maghiar fiind divizat intre cele doua tabere.
Dupa euforia initiala se cuvine insa ca jurnalistii, analistii si comentatorii sa analizeze si oferta politica a celor doua formatiuni si discursul pe care-l vor promova in lunile urmatoare. Aflate in competitie pentru un electorat restrans (dupa unele calcule situat chiar sub 5%), cele doua partide vor supralicita la capitolul autonomie, mai ales in judetele secuiesti - caci nici una nu-si poate permite sa ignore electoratul din aceasta zona. Or, judetele secuiesti vor deveni - daca nu au devenit deja - un fief al PCM, liderul acestuia, Szasz Jeno, fiind chiar primarul municipiului Odorheiul Secuiesc. Ne amintim, de asemenea, ca obiectivul autonomiei a fost promovat agresiv in zona, printr-o consultare populara organizata anul trecut si impropriu denumita referendum.
De altfel, este de notorietate si discriminarea pe care autoritatile locale din Harghita si Covasna o practica tacit, dar eficient, fata de localitatile romanesti, prin finantarea unor lucrari edilitare doar acolo unde locuiesc maghiari, zonele romanesti fiind lasate practic de izbeliste. Ne putem astepta, de asemenea, si la o accentuare a retoricii revendicative in plan cultural si politic, cu episcopul Tokes ales membru in Parlamentul european, unde-si poate uni fortele cu europarlamentari maghiari care au intretinut tot anul 2006 o atmosfera ostila Romaniei, sub pretext ca neglijeaza drepturile comunitatii maghiare. Cum PCM este mult mai apropiat de FIDESZ-ul lui Viktor Orban decat este UDMR, acesta din urma va incerca probabil in continuare sa agite spiritele in Transilvania. Mai grava mi se pare insa perspectiva ca UDMR, in disperare de cauza, sa uzeze de calitatea sa de partid guvernamental, pentru a crea privilegii comunitatilor maghiare in dauna celor romanesti. DNA a cercetat deja un fost oficial guvernamental al UDMR acuzat ca ar fi favorizat unele localitati maghiare in dauna localitatilor romanesti din judet. Daca PNL va sustine astfel de manevre financiare, atunci va face o nedreptate strigatoare la cer romanilor din Transilvania, carora nu le va ramane nici o cale de atac pana la viitoarele alegeri.
2. Comisia Europeana critica intr-un raport preliminar Justitia din Romania si sugereaza aplicarea clauzei de salvgardare. Ce inseamna in mod concret aplicarea ei?
- Prima si cea mai importanta consecinta a eventualei aplicari a clauzei de salvgardare in domeniul justitiei este ca hotararile instantelor romanesti nu vor fi recunoscute pe teritoriul statelor UE, ceea ce ar transforma Romania intr-un fel de paria in Europa, de ruda nefrecventabila, cu care ti-e rusine, dar pe care nu poti s-o dai afara din casa si atunci o inchizi in pod.
Cu totii ne gandim ca tara noastra nu merita o asemenea stigma, dar, daca examinam obiectiv nemultumirile Comisiei europene, intelegem ca politicienii puterii - adica toti cei 322 - sunt responsabili de reputatia proasta pe care Romania a dobandit-o pe plan european. Astfel, CE ne reproseaza in raportul preliminar asupra justitiei, blocarea dosarelor ministrilor pentru care procurorii DNA au cerut - si primit - aviz de cercetare penala din partea presedintelui Traian Basescu. De trei luni asistam cu totii, neputinciosi, la manevrele liberalo-pesediste prin care cei opt "demnitari penali" sunt aparati in dauna intereselor tarii. Aceeasi solidaritate politica permite invocarea la infinit a viciilor de procedura, care reprezinta alt cap de acuzare din raportul oficialilor europeni, nemultumiti de faptul ca dosarele demnitarilor acuzati de coruptie sunt sistematic returnate de instante la Parchet, pentru erori de procedura care "provoaca dezbateri si controverse considerabile".
Foarte grav pentru Comisia europeana este si faptul ca Agentia Nationala de Integritate, care trebuia sa verifice averile demnitarilor, incompatibilitatile si conflictele de interese, nu este functionala. Ea a fost infiintata, dar nu are presedinte si nu si-a inceput activitatea. Avem toate motivele sa credem ca blocajele care paralizeaza ANI sunt alimentate artificial si au drept scop tocmai intarzierea inceperii activitatii inspectorilor de integritate. Cine are nevoie de asemenea inspectori intr-un an electoral? In plus, modificarile la Codul de procedura penala adoptate de camerele parlamentului in octombrie 2007 sunt si ele incriminate in raportul Comisiei, unde se arata ca "daca vor fi promovate, aceste amendamente ar avea un efect negativ considerabil asupra eficientei anchetelor penale si ar obstructiona anchetele si in alte state membre, in domenii precum lupta impotriva terorismului si combaterea infractiunilor transfrontaliere". Cum spuneam, Romania este practic acuzata ca nu face eforturile promise de a deveni un membru responsabil al UE. Trist este si faptul ca actualul raport este mai sever cu Romania decat cu Bulgaria, desi pana acum era exact invers.
Mai avem, ce-i drept, o perioada de gratie pana in luna iunie, cand se va lua decizia politica finala, privind aplicarea a clauzei de salvgardare. Ca sa scapam de clauza ar trebui ca oamenii politici sa renunte la sabotarea DNA si la amendamentele la CPP si sa permita functionarea efectiva a ANI. Cum aceste masuri ar leza inevitabil interesele politicienilor actualei puteri, putem fi siguri ca ele nu vor fi luate si ca guvernul Tariceanu va incerca sa actioneze prin comisarul european Leonard Orban, pentru a indulci tonul raportului. Problema sa este insa ca reprezentantii unor tari care conteaza in UE mai mult decat Romania doresc ca raportul CE sa fie dur. Daca stam sa chibzuim, probabil ca si noua ne-ar conveni un raport intransigent, care sa demaste sabotajul constant pe care actuala putere il practica la adresa statului de drept. Si aceasta, pentru ca, fara o confruntare frontala cu adevarul, nu vom scapa niciodata de statutul de ruda saraca si prost crescuta.