"Nu las nimic la voia intamplarii"
Dupa un 2007 plin de evenimente muzicale, concertele se tin lant si in 2008. O saptamana-doua de pauza, iar apoi trupele de jazz si rock au reintrat in circuitul cluburilor. Aflat la prima sa stagiune, Teatrul Metropolis a propus bucurestenilor un proiect nou, "Interzis FM - Muzici ce nu se dau la radio", ce a debutat pe 21 ianuarie, cu concertul sustinut de A.G. Weinberger Band. De obicei, concertele sustinute in sali de teatru au o atmosfera aparte, mai intima decat in sali mari, mai propice auditiei decat cluburile, ai caror clienti sunt uneori mai interesati sa consume, sa discute. Concertul de la Metropolis nu a facut exceptie, iar cei ce au ales sa isi inceapa astfel saptamana - sala a fost plina - au avut parte de-o seara incantatoare. Asta deoarece A. G. este un artist care isi respecta publicul si isi respecta statutul de profesionist. Dincolo de calitatile de chitarist si interpret ce l-au adus in postura de exponent al bluesului in Romania, el reuseste sa isi surprinda audienta cu piese inedite - de asta data a fost o varianta proprie a unui cantec semnat de John Coltrane si o preluare dupa un trio gypsy olandez - stie sa intareasca legatura intre scena si sala, povestind intre piese cate o istorioara despre un cantec sau incurajand spectatorii sa-si pastreze demnitatea, sa nu se lase pacaliti in lupta zilnica cu mitocania si cu ramasitele disimulate ale sistemului comunist. Am apreciat la Metropolis un show rotund, din care nu au lipsit un sunet foarte bun, lumini si elemente vizuale, "amanunte" cu care nici macar celebrii artisti internationali ce apar pe scenele noastre nu se pot lauda intotdeauna. Felicitari!
"Se intampla asa, pentru ca tot ce fac, fac cu drag, cu pricepere si pentru ca nu las nimic la voia intamplarii. Iau in calcul tot, cate prize sunt pe scena, unde sunt amplasate monitoarele, cat de inalta este scena, cum cad luminile, cand apare spatiul de urmarire. I-as invita pe toti colegii mei sa incerce sa-si creeze un sunet propriu. Echipament bun exista in Romania, dar acest sunet vine din mana ta, trebuie sa stii ce vrei. Cand ai pus mana pe instrument si ai iesit pe scena ai jurat pe un steag, trebuie sa duci treaba pana la capat", ne-a declarat A.G.
- Ce inseamna acest proiect, "Interzis FM" si cum va continua el?
- Este un proiect special si singular, pentru ca inca nu s-a facut o astfel de declaratie publica despre posturile de radio FM de la noi. Un FM balbait, o pacaleala ce nu-si indeplineste in vreun fel menirea. O fi vorba de ignoranta sau de lipsa de educatie a realizatorilor, de vina or fi poate lacomia patronilor care vor sa copieze la nesfarsit o reteta de succes? Ca si in televiziune, unde toti copiaza formatul unei emisiuni, coafura, gesturile prezentatoarei. Si televiziunile, si radiourile ne iau de prosti, nu ne trateaza cu minimum de respect pe noi, cei de pe urma carora traiesc. Muzica mea si a altor colegi ce nu fac parte din salata difuzata non-stop nu are loc pe post. Am zis: "Bun, nu ne vreti, ne facem noi un radio, aici pe scena". Ne folosim de uneltele pe care le avem pentru a merge mai departe, iar "Interzis FM" este una din ele. Am gasit in Teatrul Metropolis un partener excelent si impreuna vrem sa facem diferenta, sa aratam ca exista si altceva. Voi fi aici impreuna cu trupa mea, in fiecare a treia zi de luni (urmatorul concert: pe 18 februarie) si vom avea ca invitati artisti de mare talent, pe care i-am cunoscut in timpul concertelor prin tara. Sunt peste tot, din Baia Mare la Galati, din Iasi la Timisoara. Isi inregistreaza cu sacrificii si cu entuziasm o caseta demo, se duc cu ea la radio si sunt refuzati. Iti dai seama ce frustrare traiesc? In America de pilda, aceste demouri sunt difuzate, iar ascultatorii suna si spun daca le place sau nu. Li se da o sansa.
- Ai concertat mult prin tara anul trecut. Vei continua la fel in 2008?
- In 2006 am avut 48-50 de concerte, anul trecut vreo 75, iar anul asta ne dorim sa ajungem la 100. Este inca o dovada a faptului ca acest gen de muzica, blues, soul, jazz, este vandabil, inseamna un business. Incerc sa incurajez patronii de cluburi sa investeasca in echipament si sa invite trupe sa cante live. Publicul aduce, prin bilet si consumatie, o suma frumoasa, din care sunt si eu platit si face si clubul profit. Este un business care functioneaza. Am vandut 3800 de bucati din albumul "Nashville Calling", fara sa ma bazez pe radio, pe presa centrala sau pe televiziuni. Programele si materialele lor despre artisti romani inseamna, de fapt, spatiu publicitar cumparat de cele cateva companii ce-i produc. Eu nu sunt genul de artist care e vazut gratis la toate zilele orasului si despre care citesti ca a castigat nu stiu cate mii de euro de Revelion. Ceea ce am realizat are un fundament serios, la care muncesc de prin 1987.
- Incepe un nou an concertistic, dupa ce 2007 a fost cel mai bogat in astfel de evenimente. Mergi la spectacole, te-a impresionat in ultima vreme un concert?
- Ce "m-a scos din ring" anul trecut a fost concertul Rolling Stones. Am vazut eu multe concerte pe unde am umblat, dar ceva atat de magnific n-am trait. Artistii nostri de la TV sunt atat de dirijati, de contrafacuti, de nu pot aborda decat un zambet fals. Si vin astia patru nemernici, cum le zic eu, golanasii astia care cad din copaci, apar pe scena cu un zambet atat de jovial, de amabil, de autentic si pun in miscare mii de wati. Si concertul Sugar Blue m-a impresionat. Il mai vazusem de cateva ori cantand in Chicago, dar nu cu trupa asta de italieni. Ce mai, e ca la box, pe categorii, astia sunt la cei grei.
(Fotografiile autorului)