"Bucurestenii se afla in pericol de a trai
intr-o lume de beton si asfalt"
Bucurestiul a devenit un oras in care n-ai vrea sa traiesti. Mutilat grav, inca de pe vremea lui Ceausescu, in anii democratiei a ajuns un teren experimental, pentru cativa edili mai rai ca ciuma. Majoritatea primarilor din ultimii 17 ani au confundat Capitala Romaniei cu propria lor ograda, in care si-au facut mendrele fara sa intrebe pe nimeni. Au daramat ce nu trebuia daramat - comori de arhitectura istorica, inaltand ce n-ar fi trebuit niciodata sa vada lumina zilei - blocuri monstruoase din sticla si otel, au taiat nebuneste milioane de arbori, executand fara mila spatiile verzi ale orasului. Interesati mai mult de buzunarul propriu, lipsiti de cultura si sensibilitate, au excelat prin mari invarteli si proiecte paguboase, prin lipsa de viziune si de simt managerial.
Astazi, s-a ajuns la disperare: pe de o parte are loc o ampla si necesara refacere a infrastructurii invechite, rascolindu-se nu numai bulevarde si borduri, ci si viata insasi a bucurestenilor; iar pe de alta, betoanele par a fi devenit adevarate hidre cu mii de capete care iau in stapanire tot ce e viu si verde, tot ce e vechi si frumos. O agresiune continua asupra omului si orasului, venind dinspre primaria generala, din fruntea careia zambeste, imun la proteste si plin de sine, mai marele urbei, Videanu. Din fericire, pe ici pe colo mai exista si exceptii, chiar printre cei ce decid destinul orasului. Asa mi s-a parut a fi Andrei Chiliman, primarul liberal al sectorului 1, atunci cand l-am vazut, alaturi de organizatiile ecologiste, demonstrand pentru salvarea parcului Bordei.
"Cum sa nu te revolti cand vezi ca
se taie peste un milion si jumatate de copaci?"
- Se spune ca sunteti unul dintre bucurestenii carora le pasa chiar si atunci cand orasului i se rupe o ramurea. Actionati ca un ecologist si scoateti oamenii in strada pentru salvarea unui parc. De ce faceti asta?
- Intotdeauna am simtit ca orasul trebuie sa fie o extensie a propriei case. M-am nascut si am crescut in Bucuresti, intr-o casa cu gradina de pomi si trandafiri. Din 29 decembrie 1989, am devenit liberal. Am o sotie, o fata si un baiat si toti iubim Bucurestiul, chiar daca traim la bloc. De aceea, mi se pare de bun simt sa te revolti cand vezi ca se distrug spatiile verzi ale unui oras, vitregit de peste un milion si jumatate de copaci in ultimii 17 ani. M-a cuprins o ingrijorare extraordinara, cand am vazut usurinta criminala cu care se modifica planurile de urbanism zonale din Capitala. Ajungandu-se la parcul Bordei, care a fost parc de cand ma stiu, si unde mi-am petrecut multe clipe din copilarie, m-am hotarat sa ies la bataie. Inconstientei celor de la primaria generala am vrut sa le opun avizul de urbanism emis in februarie 2005 de Comisia Tehnica de Urbanism a CGMB, care ar fi trebuit sa impiedice retrocedarea parcului catre clientii politici. Evident, cei interesati au facut pierdut actul trimis de mine, iar procesul s-a judecat in absenta a ceea ce era esential. Cand am zis ca toata primaria generala a ajuns sa lucreze pentru un singur bucurestean, pe numele sau Costel Constanda, nu m-am abatut prea mult de la adevar.
- Pe cai incurcate, primaria generala e buna de plata catre numitul Constanda. A incercat primarul in vreun fel sa apere interesul public?
- Primarul general, printr-un act de vointa proprie, a deschis un cont special care ii foloseste lui Constanda ca sa se autoserveasca din banii municipalitatii. I-au fost oferite 17 milioane de euro pe tava, fiind depusi intr-o banca comerciala, si nu in trezorerie, asa cum este normal. Unde sunt buna-credinta si dorinta de aparare a intereselor bucurestenilor? De ce primarul nu s-a judecat pana la ultima instanta, sa hotarasca justitia, nu dansul, cine sa plateasca aceasta uriasa suma!? Parcul Bordei, din care d-l Constanda a defrisat deja o parte, cu aprobarea Sulfinei Barbu, fostul ministru al Mediului, inseamna 5 hectare de padure in centrul orasului. Din pacate, primaria generala a municipiului Bucuresti, in administrarea careia se afla, a manifestat o nepasare complice fata de acest veritabil atentat la interesul general; un atentat comis pentru satisfacerea intereselor catorva oameni cu bani.
"Bucurestiul este capitala europeana
cu cea mai mica suprafata de spatiu verde pe cap de locuitor"
- Betoanele, sticla si otelul devin, pe zi ce trece, noua imagine a unui oras renumit altadata pentru bataile lui cu flori... Nu e departe clipa cand vom fi nevoiti sa iesim pe strazi cu masca pe fata. Cum vedeti acest aspect, ca primar al "Sectorului de Verde"?
- Este evident ca bucurestenii se afla in pericol de a trai intr-o lume de beton si asfalt. Bucurestiul este capitala europeana cu cea mai mica suprafata de spatiu verde pe cap de locuitor. Fiecaruia dintre noi ii revin doar 2,5 metri patrati de spatiu verde, in timp ce europeanul mediu se bucura de 12 metri patrati. Noi, in Sectorul 1, suntem ceva mai fericiti: avem 11 metri patrati de spatiu verde pentru fiecare locuitor.
- Nordul Bucurestiului, cea mai bogata zona verde a lui, a fost si ea mutilata de construirea unor complexe comerciale gigantice. Ce se intampla cu putinele terenuri ramase?
- Aceste terenuri si spatii verzi sunt vanate de diversi clienti politici. Sa luam patinoarul din parcul Floreasca. O firma doreste sa faca un hotel de 100 de metri inaltime, exact in locul lui. Strandul Tineretului de langa Arcul de Triumf urmeaza si el sa fie distrus, pentru a face loc unor betoane. Parcul de langa Piata Presei Libere, unde intoarce tramvaiul, este de asemenea programat sa fie desfiintat. Si partea de nord a parcului Herastrau, unde sunt terenurile de sport, se afla sub amenintarea aceleiasi furii demolatoare, patronate de primaria generala. Exista, deci, un pericol enorm, ca toate aceste spatii verzi sa dispara, ca sa nu mai vorbesc de cei care vor sa construiasca in padurea Baneasa, potrivit unui studiu de impact realizat de o firma a Sulfinei Barbu si a lui Silvian Ionescu, fosti responsabili guvernamentali cu protectia mediului. Ca bucurestean, consider ca am o datorie fata de cetatenii orasului si, cu toate riscurile de a intra in conflict cu diversi politicieni care conduc primaria mare sau au alte interese in diverse zone, declar ca am pornit batalia totala pentru salvarea spatiilor verzi si a parcurilor. La inceput, am fost aproape singur, dar in momentul de fata, dupa verile calduroase prin care am trecut, foarte multi au devenit constienti ca trebuie sa facem ceva!
- Mutilarea orasului se face cu participarea activa a unor arhitecti angajati la primaria generala, ce par sa fi lipsit in anii de studentie de la cursurile de urbanism. Primarul ca primarul, dar arhitectii de ce nu-si asuma raspunderea profesionala?
- E o problema cu cei care fac urbanism in Romania. Comisia de Urbanism de la Capitala priveste cu foarte multa indiferenta viitorul acestui oras si schimba cu o usurinta uneori criminala planul urbanistic general, permitand constructii foarte inalte si distrugerea spatiilor verzi. Cred ca orasul asta merita ceva mai mult. 20-25 de ani ar trebui sa nu se mai construiasca nimic inalt si nepotrivit in anumite zone, pentru ca arhitectii viitorului, cu mintea mult mai limpede decat a celor de azi, sa nu ne blesteme pentru ceea ce am facut. Altminteri, tendinta constructiilor inalte in mijlocul zonelor vechi va continua, iar problemele vor deveni de nerezolvat. Voi da doar exemplul unor astfel de blocuri care contribuie la aglomerarea traficului, si asa infernal: blocul de sticla din Piata Charles de Gaule are mai putin de 300 de locuri de parcare, in timp ce salariatii au peste sapte sute de masini. Blocul neterminat si aflat in litigiu de la Catedrala Sfantul Iosif are, de asemenea, circa 400 de locuri de parcare, dar necesitatile ajung poate la opt sute. E clar ca aceste masini ajung in spatiul public, unde deja nu poti sa arunci un ac. Arhitectii primariei generale au inchis ochii, protejand finantele investitorilor, deoarece parcarile trebuiau facute la subsol, dar asta ar fi scumpit constructia. Sigur, sunt interese, inteleg acest lucru, dar ce au cu orasul oamenii astia?
"Sub ochiul protector al primariei generale,
in cartierele vechi, de case, se ridica blocuri P+4"
- Cum functioneaza acest mecanism al acapararii terenurilor din centrul vechi al orasului?
- Sunt o multime de prieteni politici ai celor care conduc primaria generala, care stiu pe ce sa puna ochii. Pe locul intai, sunt terenurile nerevendicate, adica ale statului, cum sunt cele din Piata Revolutiei, unde doreau sa inalte doua turnuri si sa distruga totul. Sigur ca un astfel de teren iti creeaza foarte putine probleme, plus ca te asociezi cu statul, in ghilimele, asa, si trantesti iute un bloc. Ei ignora ca acest oras are nevoie si de piete mari. Nu-i inteleg pe cei care vor sa strice si ce ne-a mai ramas bun si frumos dupa demolarile ceausiste! Ce le aratam turistilor straini care vin sa vada Bucurestiul? Turnuri de 100 de metri, amplasate intr-un oras cu cutremure de peste sapte grade si cu sol nisipos? Ce facem cu farmecul lui de odinioara, cu cartierele de case si vile, in care astazi se construiesc, sub ochiul protector al primariei generale, blocuri P+4, stricand armonia urbanistica a acestor zone?
- La cine putem protesta? La primarul general sau la arhitecti, autorii proiectelor?
- Primarul spune ca n-are nici o putere, ca nu tine de domnia sa intocmirea unui plan urbanistic general sau zonal. Asta e una dintre problemele dansului, poate si a celor care l-au precedat. In realitate, dupa modelul predecesorilor, isi baga capul intre umeri si se face ca nu vede si nu intelege. De fapt, nu-i pasa, fiind legati cu totii, primar si majoritatea consilierilor, de interesele celor care vin sa le ceara constructii inalte, si nicidecum de interesele celor multi care i-au votat.
- Multi bucuresteni trec indiferenti pe langa crimele urbanistice infaptuite la lumina zilei. Ce nu stiu ei despre orasul in care traiesc?
- Nu isi dau seama ca o teribila mutilare se pregateste la fiecare colt de strada, pentru ca nimeni nu le-a explicat ce consecinte au aceste demolari. Primaria generala n-a organizat nici o consultare cu publicul, nici o dezbatere pe teme urbanistice. Cu cati bucuresteni a stat de vorba d-l Videanu, pentru a le afla parerea despre agresarea Caii Victoriei sau a Pietei Revolutiei? Nici asociatiile de arhitecti nu s-au dovedit mai inspirate, cu toate ca au organizat sporadic niste proteste anemice. Ceea ce pierde Bucurestiul, si multi dintre locuitorii lui nu stiu, este caracterul foarte puternic ca oras. Avem sansa sa intervenim, ca societate civila, pana nu e prea tarziu, pentru ca acest caracter sa fie pastrat.
- Ar putea fi ca la Sibiu si Brasov? Acolo nu s-a demolat nimic in centru si nu s-au permis constructii inalte in zonele protejate.
- Sibiul si Brasovul au avut noroc de arhitecti sefi care isi iubesc orasele si care au inteles ca, daca vor sa traiasca din turism, au nevoie sa-si pastreze caracterul si patina timpului. Din pacate, Bucurestiul a incaput pe mana unor urbanisti de tranzitie, ca sa ma exprim eufemistic. Cum banul e ochiul dracului, rezultatele se vad.
- Totusi, Bucurestiul trebuie sa se dezvolte.
- Dezvoltarea orasului trebuie sa se faca doar in anumite zone. Exemplul Parisului este elocvent: toate blocurile turn au fost scoase din centrul vechi. In cunoscutul cartier La Defence, dupa greseala de a fi construit un turn in Montparnasse, care a fost repede recunoscuta si n-a mai fost repetata. Pe cand la noi se fac greseli in serie. Le vor pe toate turnuri, ca sunt mai profitabile, fara a tine seama de consecintele pentru viata orasului. O sa urmeze doi zgarie-nori la intrarea in Romexpo, unul enorm va fi ridicat chiar in Piata Victoriei, la intrarea in strada Paris, cateva pe Calea Victoriei si asa mai departe. Sigur, investitorii au tot felul de interese, dar eu cred ca interesul public ar trebui sa primeze. Puterea banului e mare, dar noi, bucurestenii, putem fi si mai puternici.
Primarului Andrei Chiliman ii puteti scrie la e-mail: primar@primariasector1.ro