Burebista si Sarmizegetusa
In luna noiembrie a avut loc la Deva lansarea cartii "Burebista si Sarmizegetusa", a tanarului istoric Dan Oltean, aparuta la editura Saeculum I.O. Dupa o licenta in psihologie, autorul a obtinut-o si pe cea in istorie si filozofie si s-a dedicat cu mare pasiune cautarii adevarului despre istoria dacilor. L-am cunoscut la lansare: un barbat cu privirea arzatoare si voce de tunet, cu un curaj nebun, pe care numai omul cinstit si pasionat de adevar il are. In cartea sa i-a pus la zid pe toti cei ce au facut rau istoriei dacilor, a cercetat, investigat, masurat, cu metode dintre cele mai moderne, ceea ce nimeni nu s-a mai incumetat pana acum sa cerceteze, si ne-a adus aminte ca dacii ne-au transmis noua valorile pe care le pretuiau atat. "Iar noi ce facem?", intreaba Dan Oltean. "Ne batem joc de trecut si de noi insine!". Ti se face frig, ascultandu-l. Cartea lui va fi criticata de multi. Dar va face, cu siguranta, istorie.
DAN OLTEAN
"Astazi, cand trecem cu nonsalanta de la un imperiu la altul, de la
imperiul comunist la cel al neomercantilismului, care este Uniunea
Europeana, cred ca avem mai mult ca niciodata nevoie de valorile perene"
- Ce v-a indemnat sa scrieti aceasta carte?
- Cred ca "Burebista si Sarmizegetusa" este inainte de orice o carte de atitudine. Nu mai puteam sa stau nepasator la faptul ca imaginea uneia dintre cele mai remarcabile personalitati care a trait si a activat pe aceste meleaguri este inca asociata cu acel blestemat "2050 de ani de centralism si unitate"; de asemenea nu mai puteam sa vad cum dupa 1989 cohortele de istorici platiti din banul public eludeaza fatis personalitatea si realizarile lui Burebista. Am luat atitudine atat direct, nominalizand toti acesti indivizi care au contribuit la masacrarea imaginii lui Burebista, dar si indirect. Am utilizat alte metode decat cele "traditionale" in relevarea lui Burebista si a Sarmizegetusei.
- Despre Burebista s-a mai scris, despre Sarmizegetusa mai putin. Ce aduce nou cartea dumneavoastra?
- Toti istoricii de pana acum care s-au ocupat de Burebista si de Sarmizegetusa au considerat, fara nici un temei real, ca intre rege si capitala nu exista nici o legatura. Constantin Daicoviciu si scoala lui de la Cluj a emis nefondata teorie despre "cetatea de refugiu" Sarmizegetusa. Aceasta teorie a prins foarte bine in mintea multora. S-a omis insa un fapt esential: cetatea de la Sarmizegetusa Regia, asa cum arata ea acum, a fost reconstruita de trupele Legiunii IV Flavia Felix, dupa anul 106 d.Ch. In vremea lui Decebalus, si mai ales a lui Burebista, cetatea nu arata asa cum o vede orice vizitator astazi (fara turnuri, fara elemente dacice de fortificare etc). Am demonstrat prin mai multe metode, utilizand numismatica, arhitectura si mai ales astronomia aplicata, ca in vremea lui Burebista, exista acolo un munte sfant, numit Kogaionon, venerat de triburile din centrul Transilvaniei. Burebista, ca rege, in alianta cu preotul Deceneus, au pus bazele in acelasi loc, a unei noi alcatuiri politice, militare si religioase. Cei doi au intemeiat Sarmizegetusa Regia.
- Puteti sa detaliati cateva din metodele cu ajutorul carora ati ajuns la asemenea concluzii?
- In cealalta carte a mea despre daci, "Religia dacilor", am demonstrat, facand comparatii cu toate religiile contemporane dacilor, ca sanctuarele de la Sarmizegetusa sunt dedicate divinitatilor planetare. Cu alte cuvinte, avem de a face cu o religie de mistere. Fiecare planeta-zeu reprezenta un grad de initiere. Cerurile erau concepute ca o suprapunere a cercurilor planetare. La Sarmizegetusa sunt sapte sanctuare dedicate zeilor planetari si un Panteon. Pentru orice cunoscator al astronomiei este izbitoare amplasarea templelor de la Sarmizegetusa pe o elipsa. Aceasta nu este altceva decat ecliptica planetelor. Am identificat ca momentul astral cand planetele s-au aliniat pe ecliptica urmand modelul arhitectural din incinta sacra este solstitiul de vara din anul 65 i.Ch. Acest moment este unul deosebit, in care toate planetele sunt aliniate, una aproape de alta si se vad simultan. Cu un an inainte, in 66 i.Ch, aceleasi planete erau aliniate intr-o ordine inversa si in regiunea vestica, la apus. Este un moment cosmologic de extrema importanta, ce se repeta o data la 180 de ani. Ceea ce se petrecea pe cer, se intampla si pe pamant. Burebista si Deceneus incepeau o noua era istorica.
"Constructorii daci ai cetatilor au parcurs cu saniile lor
primitive o distanta echivalenta cu de 2,29
ori circumferinta Pamantului"
- Am vazut ca ati calculat cantitatea de piatra cioplita necesara ridicarii cetatilor dacice din Muntii Orastiei. Ce spun aceste cifre?
- Aproape toti istoricii epocii comuniste, care s-au ocupat de civilizatia dacica, au comparat cetatile din Muntii Orastiei, ca efort constructiv, cu piramidele egiptene. Este o comparatie falsa, dupa parerea mea. Daca la piramide calcarul a fost adus de la 2-3 km distanta si a fost transportat pe teren drept, la cetatile dacice calcarul a fost adus de la distante cuprinse intre 19 si 73 de km. In plus, piatra cioplita a trebuit sa fie urcata pe munti, trecuta prin vai adanci si apoi asezata pe terasele amenajate ale muntilor.
Am cuantificat acest efort constructiv pentru prima data si am ajuns la rezultate de-a dreptul incredibile. Constructorii daci ai cetatilor au parcurs cu saniile lor primitive o distanta echivalenta cu de 2,29 ori circumferinta Pamantului. Este evident ca un asemenea efort, nemaiintalnit la nici o alta civilizatie antica de pe continentul European, nu putea fi facut pe vremea lui Decebalus, care era prins in razboaiele cu romanii si al carui regat era mult mai mic decat al lui Burebista. Singurul rege care putea mobiliza asemenea resurse era Burebista. Regatul sau se intindea din Austria de astazi pana la Marea Neagra si din Ucraina, in nord, pana in Serbia de astazi spre sud.
- Putini sunt cei care se mai incumeta astazi sa scrie carti despre trecut. Mai este cu ceva actuala figura lui Burebista cand, iata, am intrat in Uniunea Europeana?
- In primul rand, am scris o carte despre trecut, utilizand tehnologiile secolului 21. Am recurs la un planetariu canadian de ultima generatie, pentru a afla data intemeierii Sarmizegetusei Regia, am folosit un GPS ultraperformant, care mi-a permis sa evidentiez uriasul efort constructiv al regelui dac si am aplicat metoda interdisciplinaritatii, cu incursiuni in domeniul psihologiei individuale si colective, sociologiei si filosofiei.
In al doilea rand, cred ca Burebista si Deceneus sunt extrem de actuali, fiindca au reusit sa impuna un set de valori fundamentale pentru daci si pentru romani, in genere. Prin reformele religioase, morale, administrative, militare si politice pe care le-au intreprins, cei doi au legitimat urmasilor un altfel de statut existential. Prin recursul la morala, la valorile razboinice si prin impunerea credintei in nemurirea sufletului, Burebista si Deceneus i-au facut pe daci superiori tuturor vecinilor. Sa nu uitam ca toate semintiile vecine dacilor, datorita faptului ca nu au avut asemenea reformatori, s-au scurs in neantul istoriei: celtii balcanici, iazigii, scitii, sarmatii, roxolanii etc. Aceste popoare nu au lasat mai nimic in urma lor.
In concluzie, astazi, cand trecem cu nonsalanta de la un imperiu la altul, de la imperiul comunist la cel al neomercantilismului, care este Uniunea Europeana, cred ca avem mai mult ca niciodata nevoie de valorile perene. Si fostul imperiu comunist, ca si Uniunea Europeana, sunt pure utopii politice, economice si, mai ales, culturale. Cred ca utopia UE, un imperiu fara resurse si in declin demografic, va rezista si mai putin decat imperiul rosu. Ce identitate o sa avem noi, romanii, peste cateva decenii, cand si acest imperiu iluzoriu va fi maturat de valurile istoriei?
Cartile Editurii "Dacica" pot fi comandate on-line, la www.dacica.ro sau prin telefon, la numarul 0749/114711.
Medicina in Dacia
Dupa "Tezaurul dacic de la Sinaia" de Dumitru Manolache si "Scrieri vechi pierdute atingatoare de Dacia" de Al. Papadopol-Calimah, Editura "Dacica" va propune o a treia carte, "Medicina in Dacia", avandu-l ca autor pe regretatul arheolog clujean Ion Horatiu Crisan. Manuscrisul acestei lucrari a fost respins de cenzura comunista in anii '70 si a vazut lumina tiparului abia acum, din grija sotiei autorului, doamna Eva Crisan, doctor in farmacie, si a arheologului dr. Dorin Alicu, ambii din Cluj-Napoca. Ca si in cazul cartii lui Dan Oltean, "Medicina in Dacia" este o carte foarte actuala. Antichitatea greco-romana ne-a lasat multe marturii despre exceptionalii medici daci: chiar Socrate povesteste intr-un dialog al lui Platon, despre un astfel de medic model. Priceperea iesita din comun a vindecatorilor daci in domeniul plantelor medicinale a fost consemnata de doi autori ai antichitatii, care au pastrat liste de denumiri de plante medicinale dacice, impreuna cu proprietatile lor. Cartea reuneste toate informatiile cu putinta despre ceea ce a insemnat medicina pe teritoriul tarii noastre din cele mai uitate timpuri pana la cucerirea romana: de la interventii chirurgicale de tot felul (inclusiv trepanatii craniene), la medicina sacerdotala, la zeii daci patroni ai medicinei, la bai si ape curative, plante medicinale, otravuri si leacuri de origine animala si minerala, la probleme de igiena locuintei, hrana, inmormantari si multe altele.