Diferentele nu sunt insa atat de mari incat sa se poata vorbi de o falsificare a tendintelor electoratului sau de incercari de manipulare a lui. In toate sondajele trendul este acelasi, in ciuda "nuantarilor" impuse de unii interesati. In toate sondajele PD-ul este pe primul loc, urmat la o distanta apreciabila de PSD, PNL si PNG. La limita pragului electoral de 5% se afla PRM-ul si UDMR-ul, alte partide, precum PLD-ul, PC-ul, PIN-ul sau PNTCD-ul, avand putine sanse de a beneficia de acest test electoral. Cele 35 de locuri acordate de UE pentru Romania vor fi, probabil, impartite intre primele trei (sau patru) formatiuni. Campania declansata in perspectiva alegerilor nu va schimba, cu siguranta, prea multe in tabloul proiectat de sondaje.
Euroalegerile sunt importante pentru regruparile politice la nivel continental, majoritatea partidelor romanesti facand parte dintr-o orientare europeana sau alta. Parlamentul UE este dominat, dupa cum se stie, de gruparea "popularilor", la care au aderat si trei formatiuni din Romania, PD-ul, UDMR-ul si PNTCD-ul. Popularii europeni sunt interesati sa-si intareasca influenta in Parlamentul Uniunii si, in consecinta, sprijina fara reticente PD-ul in batalia sa electorala. Prezenta liderului PPE la lansarea eurocandidatilor PD a fost, evident, normala. D-l W. Martens a sustinut pe fata ca, fara ministrii PD (B. Blaga, M. Macovei etc.), procesul integrarii europene a Romaniei ar fi fost mult mai lent. Retras de la guvernare, PD-ul a lasat PNL-ul, fostul partener din alianta DA, sa-si expuna toate "competentele". Actiunile noilor demnitari liberali au fost comentate cu ironie acida de majoritatea mediilor pentru partialitatea lor, pentru evidenta aliniere la sustinerea gruparilor de interes. D-l Martens nu a dat nici un semnal UDMR-ului, care s-a situat, dupa ultimele declaratii ale sefului sau, Marko Bela, pe o anacronica pozitie iredentista si a ignorat total PNTCD-ul, implicat de actuala lui conducere intr-o directie absolut contrara orientarii populare. Ca si PPE-ul, si celelalte "internationale" europene isi sprijina afiliatii din Romania.
Euroalegerile sunt insa si mai importante ca test al impactului electoral al partidelor romanesti inaintea scrutinului parlamentar si local din anul ce vine. Victoria, previzibila, a PD-ului in 25 noiembrie a.c., va indica in ce masura acest partid va putea, la incheierea actualei legislaturi, sa isi asume - singur sau printr-o coalitie - guvernarea. PD-ul beneficiaza de "umbrela" prezidentiala si este, in fapt, un partid prezidential. Alinierea lui in spatele presedintelui Traian Basescu, a carui popularitate pozitiva este incontestabila, i-a permis sa isi sporeasca impactul, mai ales ca retragerea de la guvernare a facut ca recunoasterea eficientei ministrilor si functionarilor sai publici in comparatie cu inlocuitorii lor liberali sa fie cvasiunanima. PD-ul a stiut, prin optiunile sale strategice, sa intareasca impresia unui partid decis sa mearga pana la capat in actiunea de demolare a "sistemului ticalosit", initiata de seful statului. Pana la alegerile de anul viitor apare, totusi, si o primejdie: cea a parazitarii lui cu oportunistii din alte partide, acceptati acum pentru bataliile parlamentare ale momentului, dar jenanti pentru imaginea de partid ferm, inscris in lupta transformarii europene a Romaniei, ce va fi propusa electoratului.
Euroalegerile vor impune o clarificare in perspectiva anului ce vine, si in PSD. Ezitarile continue si lipsa de decizie a liderului sau au facut ca formatiunea social-democratilor sa se cantoneze in jurul unui procent de 20% (jumatate din cel al PD-ului), primejdios pentru pretentiile si chiar stabilitatea sa. In 1999, PSD-ul - "strans unit" in umbra lui I. Iliescu - a dat iluzia unei transformari ideologice profunde, a unei curatiri morale, prin "ascunderea" baronilor, fapte ce i-au permis sa castige alegerile din 2000. Acum, o astfel de iluzie nu mai este posibila, iar actiunile rancuniare ale "tatucului" Iliescu fac ca pana si bunele intentii ale liderului formal, M. Geoana, sa para anemice. Daca nu va gasi o cale de transformare reala a partidului, d-l Geoana va fi victima complotului "baronilor" grupati in urma lui I. Iliescu, caderea sa anuland si sansa reformistilor de a mai normaliza lucrurile. PSD-ul a gresit impunand PNL-ului la putere masuri populiste (precum cresterea pensiilor si a salariilor), pe care acesta si le-a insusit, trecandu-le in contul sau. Daca PSD-ul nu ar fi balansat mereu intre putere si opozitie, facandu-se in final de ras cu motiunea de cenzura, politica PNL-ului, de tipul "dupa noi, potopul", ar fi fost stopata si cunoscutele acte de coruptie guvernamentala ar fi avut urmari grave pentru putere. Asa, la alegerile din 25 noiembrie, PSD-ul si PNL-ul vor merge intr-un ciudat tandem, care le va amaneta viitorul, desi vor continua sa se declare incompatibile intre ele.
Votul la euroalegeri va arata si in ce masura PNG-ul lui G. Becali este, pur si simplu, o gluma. Un partid cu idei putine si ieftin-populiste, construit pe gloria sportiva a unui club fotbalistic, este o ciudatenie, la care electoratul se uita, dar nu o voteaza. Gafele "iluminatului" Becali, inclusiv cu cei din comunitatea sa, au demonstrat ca in politica reala nu ajunge "sa racnesti cat poti de tare, agitand sacul cu bani". Mai grav este faptul ca extremismul nationalist redescoperit de UDMR (ca urmare a pierderii de voturi in favoarea "independentului" L. Tokes) va da o gura de aer gaunosului si muribundului PRM, ce ar putea astfel sa "prinda" pragul de 5%, trimitandu-si oamenii in Parlamentul Europei. Votul din noiembrie va clarifica in buna masura tendintele electoratului roman al momentului.