Scapate ca prin minune de furia ceausista, bisericile sunt toate la locul lor, purtandu-si cu mandrie splendoarea in lumina de aur a toamnei. Nu departe de ele - case de epoca boieresti, muzee si monumente, cetati si palate, pastrand nestearsa amintirea unor domni "de varf" ai istoriei noastre, precum Negru Voda, Vlad Tepes, Neagoe Basarab, dar si regii Ferdinand si Carol I, reginele Maria si Elisabeta, ingropati in Catedrala episcopala din Curtea de Arges. Chiar si in sus, catre munte, pe Valea Doamnei sau a Valsanului, spiritul domnesc al Argesului e pastrat in pretuirea traditiei si orgoliul localnicilor de a fi la inaltime cu gospodariile lor. Satele sunt bogate, curate, casele vechi sunt tinute la cinste, alaturi de cele noi, zidite si ele in tiparul traditiei. Pe Arges in sus, turme uriase de oi, cirezi de vaci si stoluri de pasaret umplu zavoaiele, dovedind un rost omenesc implinit. Creste tara! Romania merge inainte, fara pasaport de la Bucuresti. Exprimata in imagini bucolice, bunastarea face bine la suflet: merele rosii cu soarele aprins in obrazul lor, gutuile aurii, capitele inmiresmate randuite-n ograzi. Pe la porti, taranii vand pere, prune... si tufanele, fasole verde si uscata, oua, branza si miere de albine proaspata si curata. Dar poate ca cea mai spectaculoasa schimbare de peisaj o reprezinta in Arges turismul rural, pensiunile aparute ca ciupercile dupa ploaie, mai ales in zona de nord, submontana, de o parte si alta a soselei nationale ce trece peste Muntii Fagarasului in Ardeal. Toate noi, deschise in ultimii ani, prea putin cunoscute, desi potentialul turistic al locurilor este enorm. Mai salbatica si mai autentic rurala decat Valea Prahovei, Valea Argesului este, inca, un taram putin cunoscut de amatorii de odihna la tara, la sfarsit de saptamana. Doar amatorii de excursii pe munte strabat Transfagarasanul, pana spre iarna, cand autoritatile de resort il declara inchis.
Aflata in stransura a doua dealuri, Maca si Cociova, de sub muntii Albina si Posada (adevarata Posada!), valea urca lin pana la poalele Cetatii lui Vlad Tepes, de la Poienari. O cetate spre care ai de parcurs circa 2000 de trepte, pe cea mai lunga scara din Estul Europei. Se spune ca cetatea a fost zidita de boierii din Curtea de Arges, ca pedeapsa pentru a fi uneltit impotriva aprigului domnitor. Silueta ei de nava extraterestra se profileaza pe cer, la o inaltime ametitoare. Treptele urca vertical, pornind din spatele unei discrete si moderne uzine electrice, si de la cateva sute de metri de pensiunea "La Cetate" (www.pensiunealacetate.ro), un popas nou, de trei margarete, cu toate dotarile, inclusiv cu ATV-uri (vehicule de teren pe patru roti).
Vazuta acum, in miez de octombrie, Valea Argesului, cu "prelungirile" ei spectaculoase (Transfagarasanul, Lacul Vidraru, Balea Lac), este un paradis al luminii si al culorilor. Mai putin "monden" decat Bucovina, Maramuresul, Apusenii sau Valea Oltului, hinterlandul Curtii de Arges aduna in bazinul sau generos, ape nepoluate, zavoaie curate, campii si dealuri inverzite pana la jumatatea lui noiembrie, livezi ingrijite, pasuni cu turme si cirezi - imagini oblojitoare pentru sufletul asprit de stres al orasanului. Intreg tinutul respira un aer de civilitate si bunastare, in care oamenii vor sa traiasca la nivelul propriului lor trecut. Pentru cei dornici de drumetie, am stat de vorba cu proprietarii unor pensiuni din comuna Corbeni, sub soarele dulce al unui octombrie ce-si trimite culorile ca o boare, peste munti si vai.
Pensiunea "MARIANA",
sat Oesti, comuna Corbeni
La 15 km de Curtea de Arges, pe soseaua ce se pregateste sa traverseze Muntii Fagarasului spre Ardeal, te intampina o placa rosie pe care sta scris "Pensiunea Mariana". Este numele proprietaresei, preoteasa Chitu, sotia preotului Ion Chitu de la Catedrala Episcopala din Curtea de Arges. Retrasa de la drumul principal, construita pe locul unei casute darapanate, pensiunea moderna a "Marianei" inglobeaza multa truda si salahorie din partea parintelui Chitu, care a muncit zi de zi alaturi de mesteri. El a vrut, de fapt, sa-si construiasca o casa de odihna pentru familie, dar cum ideea pensiunilor plutea in aerul puternic ozonat al zonei, a schimbat proiectul din mers. Nu terminase de zugravit, si nici nu adusese mobila, cand s-au oprit primii bucuresteni si pitesteni sa intrebe de cazare. 2006 a fost un an de boom in agroturismul local: au fost construite 15 pensiuni in toata comuna! Dar gradina cu flori ca preoteasa Mariana n-a reusit nimeni sa cultive. Cred ca putine sunt pensiunile din tara care se pot lauda cu o desfasurare de culori atat de variata, de la craite si dalii, la trandafiri, tufanele si cercelusi. Totul pe o panta inclinata, strabatuta de o alee in trepte, cu banci, bazin de peste, chiosc-ciuperca si gradinita de legume. Nu lipsesc gratarul, terasa, o casuta anexa cu doua camere, retrasa langa padure, pentru cei dornici de meditatie si relaxare, in cea mai desavarsita liniste.
- Parinte Chitu, e destul de dificil sa asociezi indeletnicirea dvs. de preot cu turismul. Va vad deosebit de implicat...
- Locul asta e pentru mine o modalitate de comunicare cu oamenii. Sunt constient ca n-o sa ma pricopsesc cu banii incasati din turism, dar in cativa ani o sa ies la pensie si voi avea nevoie sa fiu si pe mai departe in contact cu oamenii, asa cum am fost toata viata. Nu ma vad stand deoparte pe marginea zilelor. De asta ma si straduiesc sa creez inlesniri. In iarna ce vine, voi amenaja: o sala de biliard, un teren de tenis, o fantana arteziana, o terasa sus pe panta dealului, printre pomi, de unde se vede lunca Argesului. Iar cand nu voi mai putea munci, m-am gandit sa transform tot ce vedeti intr-un azil de batrani, ca sa se bucure si amaratii aceia singuri pe lume de aerul, florile si fructele din gradina la care am trudit noi cu voia lui Dumnezeu.
Pensiunea parintelui Chitu are sapte camere cu dusuri individuale, sala de mese, bucatarie cu toate dotarile, televiziune prin cablu si, mai ales, o terasa superba, care da spre gradina. Tariful este 100 RON in regim de single. Mai multe detalii pe www.pensiuni-turistice.ro sau la telefon: 0745/933.136.
Pensiunea "IRINA",
sat Antonesti, comuna Corbeni
Construita partial cu fonduri Sapard, de sotii Rodica si Constantin Metehoiu, are un amplasament bine gandit, pentru a oferi o vedere larga asupra peisajului. Ceea ce te impresioneaza de la inceput la structura pensiunii este bunul gust al designului interior, dotarile de lux si generozitatea spatiilor destinate acomodarii turistilor. Camerele si baile sunt individualizate pe culori, mobilierul este din lemn masiv, iar mansarda poate deveni spatiul preferat al unui cuplu romantic, care are ocazia sa doarma intr-un pat austriac din secolul al XVIII-lea, o adevarata opera de arta restaurata cu multa grija. De fapt, acest detaliu vorbeste de imaginatia bogata a amfitrioanei, o doamna care a calatorit mult in Europa si care recunoaste ca s-a inspirat, in construirea si organizarea pensiunii, inclusiv a balcoanelor, din traditia elvetiana. Constantin, Rodica si fiica lor, Irina, sunt mari iubitori ai muntelui. Constantin este chiar salvamontist si organizator de aventuri montane cu ATV-urile. De profesie inginer de baraje, a lucrat mult timp pe santierele din munti, contribuind la inaltarea barajului Vidraru, din apropiere. Dotata cu un teren de tenis, sauna, teren de fotbal, sala de forta, pivnita, masina de spalat, bucatarie la standardele cele mai inalte ale zilei, terasa rustica pentru gratar, pensiunea "Irina" corespunde celor mai pretentiosi clienti, desi, din pacate, nu asigura masa. Desigur, si preturile sunt pe masura: camera dubla - 145 RON; apartamentul - 200 RON; mic dejun - 15 RON. In regim single, toate cele 9 camere duble si mansarda sunt mai ieftine cu 10-20 la suta. Preturile sunt valabile pentru minimum trei camere inchiriate.
- Cate luni pe an deschideti pensiunea pentru turisti, domnule Metehoiu?
- Daca ar fi dupa noi, n-am inchide niciodata. La fel ar proceda toti proprietarii de pensiuni de pe valea asta. Din pacate, din momentul in care Transfagarasanul se inchide si este abandonat intre zapezi, de parca ar fi Everestul, turistii se raresc cu 90 la suta. Totul, in turism, moare sau agonizeaza timp de sase luni. Pacat de uriasa investitie care s-a facut in aceasta constructie "extrema". Cum este posibil ca Directia de drumuri sa nu fie capabila sa tina acest drum deschis tot anul, desi ar crea venituri suplimentare pentru stat, din taxe si impozite, care ar depasi cu mult cheltuielile pentru intretinere. Turismul s-ar dezvolta in toata regiunea, si dincolo, si dincoace de muntii Fagaras. Daca drumul ar ramane deschis, ar aparea noi partii de schi, noi cabane si pensiuni. Ar fi o trezire la viata ca in Elvetia sau Franta, unde sosele aflate la 3500 de metri (nu la 2200, ca Transfagarasanul) sunt mentinute functionale tot anul, cu cateva buldozere si substante impotriva poleiului, inclusiv banala sare.
Pentru rezervari la pensiunea "Irina" scrieti la e-mail: rezervari@pensiune-turistica.ro sau telefonati la 0740/120.498
Pensiunea "CRAITA",
comuna Arefu, sat Capataneni
(la intrarea in Cheile Argesului)
La 5 km de barajul Vidraru si la cateva sute de metri de Cetatea lui Vlad Tepes, acolo unde versantii impaduriti par a se lua la intrecere in culori, iti opreste privirea o gradina plina cu craite si dalii. Mai la deal de flori, se inalta o pensiune alba, cu trei nivele si balcoane in stil austriac. Este Pensiunea Craita (proprietara - d-na dr. Mariana Petcu), ce se rasfata intr-o curte imensa, din care nu lipsesc amenajarile de joaca pentru copii, doua mici iazuri cu peste, incarcate cu nuferi, gratarul rustic, nelipsita caruta cu tufanele, cativa mesteceni si locul de parcare. Dinvale de curte, curge navalnic Argesul, strajuit de arini si aluni de padure. Codrul ca de ceara urca abrupt, da navala spre cer, sub ruginisul lui nostalgic. Este un loc perfect pentru odihna si drumetii. La un standard de trei margarete, pensiunea Craita ofera tot confortul prietenilor si cunoscutilor, dar si simplilor turisti, in opt camere mari, aranjate dupa gustul proprietarilor. "Este casa mea", spune Mariana Petcu, "unde eu ma simt bine. Daca eu si sotul meu ne simtim bine, atunci ii invit si pe altii sa ni se alature, daca au drum prin zona". Intr-adevar, "Craita" este un loc de relaxare si meditatie, unde platesti 1 milion de lei pe camera, pentru a uita de lume si a te regasi la marginea padurii. Face parte din salba de bucurii simple, inaltatoare, ce te cuprind cand ajungi pe mirifica Vale a Argesului. Dati o cautare pe www.pensiuni-turistice.ro sau sunati la 0728.052.626 sau 0740.225.903. E-mail:mariana_doina_petcu@yahoo.com
(Fotografiile autorului)