"Integrarea europeana nu va avea
nici un efect negativ asupra productiei
de vin din Romania"
Daca puteti, faceti-va un dar! Mergeti cat mai repede intr-o vie sau la o crama. E miez de octombrie, iar culesul strugurilor se apropie de sfarsit. Mustul curge in rauri. Suntem in Ceptura, la poalele dealurilor din Prahova, cucerite dupa 1989 de podgoriile europene. De aici pleaca, anual, mii de sticle de "Terra Romana" sau "Domenii Ceptura" spre supermarketurile si restaurantele din Luxemburg, Germania, Olanda, SUA, Canada sau Belgia. In zare, idilicul peisaj al podgoriilor de altadata, cu viile rasfirate anapoda pe coline, imprejmuite cu garduri de nuiele si tufisuri tepoase, se impleteste cu o ordine noua, data de aliniamente precise, de vii intretinute farmaceutic. Oricat de modern ar fi insa procesul de productie, vinificatorii autentici (si intre ei sunt deja multi straini) nu renunta la traditiile locului, la farmecul peisajului, la butoaiele de stejar mirosind a pucioasa. De aceea, mirajul nasterii vinului ne va atrage intotdeauna. Iar cand gazda la crama iti este un conte francez din Corsica, parca iubesti si mai mult toamna. Pentru ca anul acesta, toamna este, prin excelenta, toamna vinurilor nobile. Imbracat simplu, ca un adevarat fermier, cu fata arsa de vant, cu privirile umbrite de o sapca pariziana in carouri, d-l Guy Tyrel de Poix stie multe despre vinul romanesc. "Cum sunt romanii asa e si vinul", spune. "Navalnic, limpede, seducator, dar ignorant al propriei valori; desi cu nimic mai prejos decat concurentii lui din Bourgogne sau de pe Rin, sta mereu cu capul plecat, rege in haine de cersetor". Din fericire, au inceput sa apara si semne bune. Dupa intrarea in UE soarta vinului romanesc pare a fi in schimbare, ca si soarta romanilor. Dispar treptat viile hibride si apar noi plantatii de vita nobila. Uniunea isi impune "acquis"-ul de care se tem micii producatori. Integrarea deplina va mai lua insa mult timp. Si nimeni nu stie cu siguranta daca se va produce vreodata.
"Vinul va deveni un creator de imagine pentru Romania"
- Dupa o vara ucigatoare, care a adus agricultura in sapa de lemn, traim o toamna benefica pentru podgorii. Problema este daca vinurile romanesti au sansa sa patrunda in Europa...
- Fara indoiala, Romania a fost si este un producator de vin important in UE, atat ca suprafata, cat si ca productie. Problema este ca aceasta productie este in cea mai mare parte destinata consumului intern, adeseori consumului propriu al micilor producatori. O alta particularitate este ca numai 15 la suta din productia de vinuri este vanduta in sticle. La un consum total de 22 de litri anual pe cap de locuitor, numai 3 litri de vin este consumat in sticle. Ca sa va faceti o idee, in Franta consumul pe locuitor este de 57 de litri, majoritatea fiind imbuteliat. Ca urmare, vinul asa-zis "taranesc" nu poate, in mod evident, sa intre in competitie cu productia din UE. Eforturile de promovare a vinurilor romanesti in Europa se lovesc foarte repede de o realitate economica: podgoriile romanesti nu pot produce struguri in conditii economice competitive, din cauza nerestructurarii viticulturii din ultimii 17 ani.
- Dar legislatia a fost adoptata, armonizata cu legislatia europeana.
- Cea mai importanta consecinta este ca Romania nu va fi afectata prea mult de turbulentele din viticultura UE. Dupa cum se stie, in UE se preconizeaza ca podgorenii sa fie subventionati pentru defrisarea unor suprafete de vie, pentru contracararea efectelor supraproductiei. Romania n-a facut mai nimic in domeniu, n-a restructurat viticultura, adica n-a inlocuit viile slab productive cu material vegetal nou, si iata ca se vede astazi, in mod paradoxal, favorizata pentru lipsa ei de initiativa. Ea defriseaza, practic, vii care nu mai produc decat pagube, anume suprafetele abandonate si lasate nemuncite.
- Va rog sa explicati mai pe inteles cum functioneaza acest noroc pentru codasa Europei.
- Se afla in curs de negociere acordarea de subventii comunitare cu care fiecare tara viticola este incurajata sa renunte la 10 la suta din podgoriile sale, pentru a echilibra supraproductia mondiala de vin. Pe hartie, Romania s-a inregistrat la nivel european cu 180.000 de hectare de vie. Daca UE va impune ca suprafata sa fie redusa cu circa 10 la suta pana in 2014, Romaniei nu-i pasa; nici macar suprafata care-i va ramane, de 162.000 de hectare, nu ii va diminua productia de vin. Prin restructurare, adica prin noi plantatii cu material vegetal modern (lucru care va fi intreprins volens nolens) se va ajunge usor la 8-9 milioane de hectolitri pe an, fata de 5 milioane de hectolitri in prezent. Asadar, suprafata mai mica, vin mai mult si mai bun. De ce are Romania noroc? Pentru ca UE este interesata de reducerea suprafetelor, pentru simplul motiv ca-si imagineaza ca diminuand suprafetele, scade si productia - lucru valabil in majoritatea tarilor producatoare. Dar in Romania, cum spuneam, nu functioneaza aceasta logica, Romania poate suporta sa-si reduca suprafata viticola chiar si pana la 130.000 de hectare, caci, daca face restructurarea soiurilor, va obtine dupa 2014, cand se va liberaliza productia, pana la 8 milioane de hectolitri de vin. Asa ca integrarea europeana nu va avea nici un efect negativ asupra productiei romanesti de vin. Din acest punct de vedere, Franta ar fi fericita sa fie astazi in situatia Romaniei!
- Ce se va intampla cu micii producatori, cu viile taranilor din spatele casei? Intra ele in cota defrisabila?
- Inca o data romanii sunt norocosi. Pana la o jumatate de hectar, un taran nu va avea nici o obligatie catre stat, privind conditiile de productie, dupa cum un taran sau un comerciant nu va fi considerat ca "actor comercial", daca pune pe piata mai putin de 2000 de litri de vin pe an. Deci, sa fie clar: va ramane posibilitatea pentru un taran de a exploata pe contul sau si cum doreste 5000 de metri patrati de vie. Ceea ce nu e deloc putin!
- Ce se va intampla daca taranul va fi tentat sa-si mareasca suprafata de vie?
- Tot ce va depasi 0,5 hectare va atrage dupa sine toate obligatiile legale, la fel ca in cazul marilor producatori care lucreaza sute de hectare: cadastru agricol, obligatia de a-si declara recolta, defrisarea hibrizilor pana in anul 2014 etc. Va ramane, totusi, posibilitatea micilor producatori de a obtine vinurile lor specifice, de a mentine diversitatea soiurilor locale, ca in Franta (in Bourgogne sau in Bordeaux), unde, pe cateva hectare, se afla zeci de proprietari, fiecare cu vinul lui. In concluzie, nu cred ca intrarea in UE pune o problema privind diversitatea vinurilor ce vor putea fi produse in Romania.
- Dar se spune ca vom produce toti acelasi Cabernet Sauvignon, acelasi Riesling sau Pinot, ca vom ajunge la o standardizare daunatoare. Cum comentati?
- Ca sa vorbim de viitorul viticol al Romaniei, sa luam exemplul celorlalte tari din UE. Legislatia europeana n-a schimbat fundamental conditiile de productie, cu exceptia defrisarii acelor vii hibride, dovedite a fi daunatoare sanatatii umane. Ceea ce a fost schimbat sunt conditiile comercializarii. Astazi, in UE, aproape 75 la suta din productie este vanduta in marile retele de supermarketuri, in general de catre marii producatori. Restul este produs si comercializat de o multitudine de producatori din care multi au suprafete de numai cateva hectare. Exista chiar producatori care s-au orientat spre asa-zisele "vinuri de garaj" - cateva mii de sticle vandute foarte scump si produse pe terenuri mai mici de un hectar. Aceasta evolutie se va petrece cu siguranta si in Romania. Sunt sigur ca, pe termen mediu, vom vedea producatori cu cateva hectare, intrati in "circuitul scurt" al comercializarii: vanzarea direct de la crama, vanzarea catre restaurantele apropiate etc. Cei mai seriosi, dupa ce-si vor restructura viile, vor deveni producatori de vinuri de exceptie, cautate de cunoscatorii romani si straini. Odata ce aceasta "evolutie-revolutie" va fi efectuata, este sigur ca vinul va putea redeveni un "ambasador" si un creator de imagine pentru Romania.
- Ce proiecte are societatea dvs., SERVE, privind soiurile de vinuri noi cu care veti iesi pe piata?
- Pe langa gama "Vinul Cavalerului", care va continua sa fie vanduta prin marile retele de distributie, am creat gama "Terra Romana", ce va fi distribuita numai in restaurante, in magazinele specializate si pentru persoane private. Am pregatit, in acelasi timp, o gama scurta, de mica productie, "Cuvee Charlotte" si "Cuvee Amaury", al caror obiectiv clar este de a se adresa marilor specialisti mondiali, ca vinuri de exceptie. Numai in acest fel vor putea juca rolul de "ambasadori" ai acestui minunat pamant numit Romania.
Domnului de Poix ii puteti scrie la e-mail: serve@serve.ro
Ing. AUREL ROTARESCU, seful cramei "Serve" Ceptura
"Vinurile albe de Dealul Mare sunt nereusite
anul asta. Vinurile rose si rosii sunt un elixir"
Inginerul horticol Aurel Rotarescu este specialist in vinificatie. La observatia mea, preluata din ziare, ca vinurile din acest an vor ramane in istorie prin calitatea lor de exceptie, d-l inginer a facut urmatorul comentariu:
- Vinurile albe de Dealul Mare, cu exceptia Rieslingului, sunt nereusite din cauza secetei, si-au pierdut aciditatea in lipsa umiditatii. Va trebui sa le refacem echilibrul corectandu-le cu acid tartric, care este un acid al vinului, obtinut din drojdie si tinighie (piatra vinului). Cea mai afectata zona a fost cea sudica, unde temperaturile excesive au durat prea mult. In schimb, vinurile rose si rosii sunt un elixir. Dintre ele, Feteasca Neagra, daca ne va ajuta Dumnezeu, va fi o capodopera, un vin al zeilor. Rose-ul de Merlot, marca Terra Romana sau Vinul Cavalerului, va intrece tot ce s-a creat in materie pe aceste dealuri, in ultima jumatate de secol. Catifelat si scanteietor, va fi si Pinot Noir- ul. Iar soiul Cabernet Sauvignon se va intrece pe sine, sunt sigur ca va lua multe medalii internationale. Toate au un potential de zaharuri extraordinar: 240 de grame la litru, fata de 210 gr in 2006".
Ing. GHEORGHE VARATICEANU,
directorul Statiunii de Cercetari Pietroasele
"Vinurile rosii de anul asta au atins apogeul calitatii"
Inginerul GHEORGHE VARATICEANU conduce Statiunea de Cercetari si Dezvoltare Viti-Vinicola Pietroasele, unitate experimentala a Universitatii de Stiinte Agricole din Bucuresti. Analizand situatia vinurilor din sud-estul tarii, considera ca vinurile rosii din acest an au atins "apogeul calitatii".
- Vinurile rosii de excelenta impanzesc anul asta sud-estul Romaniei. Daca ne gandim la podgoriile Samburesti, Bolovanu, Plaiurile Drancei, Recas, Tirol si Dealul Mare, putem spune ca vinurile rosii de anul asta au atins apogeul calitatii. Dar facem o precizare pentru publicul larg: adevaratul vin din 2007 cautati-l peste cinci-sase ani, nu anul viitor, cand comerciantii speculativi il vor scoate pe piata.
- Care sunt directiile de cercetare ale viticulturii romanesti dupa aderarea europeana?
- Cercetari privind viticultura ecologica. Adica, excluderea treptata a ingrasamintelor chimice si inlocuirea lor cu ingrasaminte organice. Punem la punct, in acelasi timp, metodele de eliminare a pesticidelor de sinteza, in vederea inlocuirii lor cu tratamente traditionale, directionate pe frunze, nu pe intreaga planta, cum se face astazi. Pe de alta parte, experimentam aplicarea unor tratamente periodice, pe baza de extracte de urzica si tutun, in paralel cu folosirea unor alge marine si a laptelui praf - noutati remarcabile, promovate de statiunea noastra. Ramane sa fie imbunatatita legislatia, astfel incat directivele Statiunii Pietroasele sa fie practic directivele unei academii moderne a vinului. Prin rezultatele noastre am putea sa oferim, cu modestie, cateva solutii inteligente, chiar si tarilor europene cu o viticultura mult mai avansata.