"Interzicerea cianurii in minerit ar situa Romania in avangarda legislativa a Uniunii Europene"
Recent, cea mai mare companie de medicamente si cosmetice din Anglia, Boots, impreuna cu organizatia World Wild Fund (Fondul Mondial pentru Viata Salbatica) au cerut UE implementarea unei legislatii mai dure in domeniul substantelor periculoase folosite in industrie, printre care un loc important il ocupa cianura. Ca raspuns, parlamentarii europeni au decis sa voteze Legea "REACH" (Registration, Evaluation and Authorisation of Chemicals) chiar in aceasta toamna. In fata acestei laudabile decizii, World Wild Fund a declarat: "O data in viata te intalnesti cu oportunitatea de a proteja mediul, viata salbatica si sanatatea generatiilor viitoare. Daca "Boots" ni s-a alaturat, este pentru ca si-a dat seama de ingrijorarea existenta in lume fata de chimicalele care ameninta atat afacerile, cat si mediul si sanatatea umana". Unul dintre cei mai dinamici luptatori din Parlamentul Romaniei pentru interzicerea cianurii in minerit este politicianul liberal Bogdan Olteanu, presedintele Camerei Deputatilor. Dupa depunerea amendamentului anti-cianura la Legea Minelor, de catre senatorii Peter Eckstein (UDMR) si Gheorghe Funar (PRM), Olteanu si-a propus sa aduca aceasta tema in discutia Plenului Camerei.
"Doar liderii PD intarzie
sa-si faca publica pozitia"
- Reglementarea utilizarii cianurii in minerit (amendamentul Funar-Eckstein) se apropie de actul final. Credeti ca va trece de votul Camerei?
- Dupa ultimele evolutii de pe scena politica romaneasca, cred ca da. Important e ca partidele sa-si respecte promisiunile facute. Salutam, in acest context, declaratia purtatorului de cuvant al PSD, conform caruia social-democratii vor vota pentru interzicerea cianurii. De altfel, interzicerea cianurii nu vizeaza numai o companie anume, nu este o lege data pentru o singura companie, ci pentru toate capacitatile industriale din tara. In acest moment, partidele PNL, PSD, UDMR, PC si Romania Mare au anuntat ca vor sustine, la vot, amendamentul Funar-Eckstein, conform cu ceea ce doresc 98 la suta dintre romani (optiune exprimata in urma unui sondaj realizat pe Internet: www.faracianura.ro). Doar liderii PD intarzie sa-si faca publica pozitia. Noi respectam decizia fiecaruia. Important e ca opinia publica sa stie cine este pentru si cine este impotriva cianurii.
- Interzicerea substantelor periculoase este deja un subiect pe agenda Parlamentului European. Este remarcabil faptul ca Parlamentul roman ar putea-o lua inaintea colegilor de la Bruxelles.
- Intr-adevar, interzicerea cianurii in minerit ar situa Romania in avangarda legislativa a Uniunii Europene. Aceasta decizie ar avea ecouri internationale, nu numai locale si nationale. Pe de alta parte, e normal ca Romania sa se plaseze in avangarda, pentru ca mineritul metalelor neferoase este un domeniu specific Romaniei. In UE sunt putine exploatari miniere active, zacamintele au secat, nimeni nu mai vorbeste de minerit ca despre o ramura importanta a economiei. In Romania insa mai exista zacaminte, mai avem mine, mai sunt traditii miniere care trebuie respectate, dar fara cianura.
"Nu cred ca putem compara Romania
cu tarile care exploateaza minereuri neferoase
dincolo de Cercul Polar"
- Sustinatorii mineritului cu cianura dau exemple din alte zone geografice, in care, chipurile, exploatarile de aur nu pun in pericol viata oamenilor si a mediului. De ce la noi nu e posibil sa functioneze modelele din Canada, Africa sau Asia?
- Pentru ca la noi, minele de aur se afla in zone intens populate. Eu nu cred ca putem compara Romania cu tarile care exploateaza minereuri neferoase dincolo de Cercul Polar unde, pe o raza de sute de kilometri, nu exista asezari omenesti. Si nici cu tari neeuropene care deschid exploatari aurifere in mijlocul unor deserturi uriase sau in munti izolati. Si aceste tari isi asuma niste riscuri, dar aceste riscuri sunt mult mai mici decat in Romania.
- La nivel european se manifesta inca o confuzie in privinta utilizarii cianurilor. Cine ar trebui sa le deschida ochii celor de la Bruxelles?
- Noi, romanii. Ne pricepem la minerit aurifer mai bine decat ceilalti membri ai Uniunii Europene, iar daca noi spunem ca nu mai vrem cianuri in iazurile noastre de decantare, nimeni din UE nu are ce comenta. Tocmai de aceea sper ca euro-parlamentarii romani, de toate culorile politice, pe care-i vom alege la 25 noiembrie, vor sustine in Parlamentul European reglementarea utilizarii cianurilor dupa model... romanesc. Pentru ca nu ma indoiesc ca amendamentul de care vorbim va fi votat de deputatii majoritatii partidelor. Colegii inca nedecisi, de la PD sau din alta parte, ar trebui sa se intrebe: vrem un viitor pentru o Romanie miniera, pentru o Romanie cu munca grea, cu boli profesionale? Sau vrem un viitor pe care sa ni-l construim impreuna, cu intelepciune, ducand la o viata mai usoara si mai buna? De raspunsul la aceste intrebari se leaga insusi viitorul politic al unora.
Regiuni unde cianura este interzisa
• Montana (SUA) - In 1998 a fost adoptata initiativa cetateneasca de interzicere a cianurii in minerit, atat pentru proiectele propuse, cat si la exploatarile existente.
• Colorado (SUA) - Pe 27 februarie 2004, s-a votat interzicerea cianurii, spre a proteja sanatatea publica de efectul acestei substante in minerit.
• Wisconsin (SUA) - 5 noiembrie 2001 - Senatul statului Wisconsin a aprobat doua legi pentru protejarea mediului inconjurator. Prima prevedea interzicerea cianurii in toate minele din Wisconsin, iar a doua stabilea principiul "fara tratament special" pentru industria mineritului.
• Turcia - In 1997, aceasta tara a decis interzicerea cianurii in minerit, pe baza articolului 56 din Constitutia statului care garanteaza dreptul cetatenilor la un mediu sanatos.
• Cehia - Parlamentul ceh a aprobat, in septembrie 2000, o lege prin care nu se mai permite prelucrarea aurului cu cianuri pe teritoriul Cehiei.
• Argentina - 9 februarie 2003 - Consiliul Local al orasului Esquel a adoptat o hotarare prin care transportul si utilizarea cianurii pe teritoriul orasului erau interzise; in acelasi an, provincia Chubut a adoptat un moratoriu privind interzicerea folosirii cianurii in minerit.
• Germania a aprobat un decret in 2002, interzicand tehnica cianuratiei in minerit.
• Grecia a votat pentru inchiderea mai multor proiecte miniere cu cianuri, in 2002.
• Costa Rica a adoptat un moratoriu privind cianuratia in exploatarile la suprafata, in 2002.
• Provincia Mindroro din Filipine a adoptat un moratoriu pe 25 de ani, care interzice proiectele miniere cu cianura incepand cu aprilie 2002.
• Camera legislativa din Rio Negro, provincie din sudul Argentinei, a adoptat pe 21 iulie 2005 o lege de interzicere a folosirii cianurii si mercurului in extragerea si prelucrarea minereurilor neferoase.
(Sursa: Rainforest Information Center)Demersuri europene impotriva
utilizarii cianurii in exploatarile miniere
Euro-parlamentarii PNL Horia Toma, Adina Valean si Tiberiu Barbuletiu, alaturi de Daciana Sarbu, reprezentand grupul socialist, au depus la Parlamentul European, pe 1 octombrie, o Declaratie impotriva utilizarii tehnologiei pe baza de cianuri in exploatarile miniere. Declaratia vizeaza atragerea atentiei asupra efectelor produse de exploatarea miniera prin cianura, care : 1. poate duce la distrugerea ireversibila a ecosistemelor si dauneaza grav organismului uman; 2. poate trece nemodificata in apele subterane care reprezinta principala sursa de apa potabila; 3. poate modifica regimul termic si cel al precipitatiilor, generand inundatii si alunecari de teren. Declaratia va beneficia de sprijinul organizatiilor non-guvernamentale de mediu din Europa.
Horia Toma, euro-parlamentar PNL in cadrul Comisiei pentru Piata Interna si Protectia Consumatorilor, a declarat cu aceasta ocazie: "Ideea acestei declaratii ne-a venit urmarind ceea ce s-a intamplat la Rosia Montana si tinand cont de proiectul de lege al Parlamentului Romaniei, care recomanda eliminarea mineritului pe baza de cianuri de pe teritoriul Romaniei. Stim ca la nivel european nu exista astfel de norme si ca au fost numeroase cazuri unde, datorita unor accidente, tone de cianura s-au deversat in rauri, provocand adevarate catastrofe ce au pus in pericol nu numai mediul, dar si viata oamenilor". Tiberiu Barbuletiu, euro-parlamentar PNL in cadrul Comisiei pentru Dezvoltare Regionala, a precizat: "Mineritul cu cianuri prezinta riscuri majore de otravire a mediului inconjurator, in special prin potentialul poluant reprezentat de iazul de decantare in cazul spargerii barajelor si deversarii apei. Sa ne reamintim de accidentul de la Baia Mare, din anul 2000, cand, in urma fisurarii digului iazului de steril, s-au deversat aproximativ 100.000 mc de apa contaminata cu cianura si metale grele, cauzand cea mai mare catastrofa ecologica din Estul Europei, de la Cernobal incoace. Si acesta nu este doar un caz izolat. In practica exploatarilor aurifere din ultimii 25 de ani au avut loc mai mult de 30 de accidente majore, din care 75% au fost cauzate de cedarea barajelor iazurilor de decantare". La randul ei, Daciana Sarbu, unul dintre parlamentarii cei mai activi pentru salvarea Rosiei Montane, a spus: "Sunt optimista in privinta acceptarii propunerii noastre de catre colegii euro-parlamentari. In general, ei sunt foarte atenti la propunerile legislative venite din Est, deoarece stiu ca noi am trecut prin experiente dramatice si, de regula, propunem amendamente serioase. De data aceasta, le vom arata ca purtam cu totii o mare raspundere: eliminarea cianurii din industria miniera a Europei Unite". Adina Valean, vice-presedinte al grupului ALDE (liberali-democrati), a concluzionat: "Mentinerea calitatii mediului este una din prioritatile Uniunii Europene, iar o astfel de initiativa ar reprezenta inca un pas spre imbunatatirea normelor europene pentru prezervarea ecosistemului si eliminarea posibilelor pericole ce ne ameninta viata si sanatatea".
In cazul in care declaratia va strange 394 de semnaturi din partea euro-parlamentarilor, ea va deveni rezolutie, Parlamentul European cerand astfel Comisiei si Consiliului sa o ia in considerare in elaborarea lucrarilor din domeniile vizate direct de acest document.
Mihaela Militaru - atasat de presa la Parlamentul European