Folosit prea des in viata de toate zilele, cuvantul STRES si-a pierdut din valoare, iar continutul lui s-a banalizat. E aproape o moda ca toata lumea sa fie stresata, sa se planga de stres. Din nefericire, banalitatea cuvantului este doar aparenta, dincolo de gard stand la panda un... leopard. Conform ultimelor aprecieri medicale, stresul nu este o simpla moda, ci o boala generatoare de alte boli. La un congres international organizat recent la Budapesta, specialistii avertizau ca mare parte din bolile civilizatiei noastre ar putea sa-si aiba cauza in stres. Chiar si cresterea alarmanta a obezitatii si a cancerului in tarile industrializate ar fi o urmare directa a stresului excesiv. Sub incidenta unor asemenea amenintari, un interviu solicitat unui specialist al problemei e cat se poate de binevenit, mai ales ca melancoliile toamnei deja prezente sunt o poarta deschisa spre stres.
Dr. AUREL BADEA: "Suprasolicitarea este cel mai mare pericol
pentru suflet si trup"
- Ce intamplari din viata noastra ne fac asa de stresati?
- In zilele noastre, majoritatea oamenilor, inclusiv tinerii, ba chiar si copiii, sunt supusi in permanenta unor presiuni excesive legate de performanta, de concurenta, de reusita materiala, impuse de societatea de consum. Legea banului a inlocuit legea morala si ragazul sufletesc. Suntem tot mai singuri si egoisti, tot mai inapti sa comunicam, interesati doar de latura pragmatica a vietii. Ne e frica de suferinta, ne e frica de dragoste, ne e frica sa ne manifestam slabiciunile omenesti. Totul e programat dinainte, scenarizat si robotizat. In plus, bombardamentul cu tot felul de stimuli, zgomotul, durerile cronice, deficitul de somn, sedentarismul, ca si efortul fizic dus dincolo de limitele rezonabile, alimentatia gresita, nu reprezinta pentru organism altceva decat stres. La toate acestea, se adauga alti stimuli stresanti, daunatori celulelor, adusi de radiatia solara, noxele din mediul inconjurator, nicotina, consumul exagerat de alcool, efectele secundare produse de medicamente si asa mai departe.
- Ce provoaca stresul in organism?
- In situatiile de stres acut, glandele suprarenale secreta adrenalina, cresc tensiunea arteriala, frecventa batailor inimii si contractiile musculare, iar respiratia devine mai rapida si superficiala. Metabolismul si digestia sunt incetinite, in schimb se amplifica activitatea sistemului imunitar, perceptia senzoriala si arderea grasimilor. In perioadele de stres, numeroase persoane abia daca mai au senzatia de foame si pierd rapid in greutate. In clipa cand pericolele ce au declansat stresul dispar, procesele organice se normalizeaza din nou si intram intr-o faza de relaxare. Daca insa avem de-a face cu un stres prelungit si nu ne regasim linistea luni de zile, se poate vorbi, intr-adevar, de o primejdie.
- Cum reactioneaza organismul cand e obligat sa functioneze continuu la turatia maxima?
- Valorile cortizolului cresc, chiar si de zece ori, si se mentin la acest nivel, perturband in acelasi timp sistemul imunitar si multe dintre functiile celulare. Totodata, el stimuleaza glicogeneza (formarea glicogenului din glucoza), deci face sa creasca glicemia. De asemenea, produce o foame naprasnica, favorizeaza retinerea apei in tesuturi si constituirea depozitelor de grasime, indeosebi acelea foarte periculoase din zona abdominala, care contribuie la aparitia diabetului de tip II si a afectiunilor sistemului cardiovascular.
- Diabetul si bolile de inima sunt si ele determinate de stres?
- Da, dupa cum arata cele mai recente cercetari din domeniu. In afara de aceasta, cine are valori prea ridicate ale cortizolului, pe o perioada indelungata de timp, intra intr-un cerc vicios, confruntandu-se cu un risc mai mare de imbolnavire. Cortizolul ne face extrem de incordati si iritabili, incapabili sa ne mai destindem efectiv si sa beneficiem de un somn sanatos si profund. De aceea, multi dintre cei ce au aceasta problema incearca sa se calmeze, recurgand la diverse mijloace de evaziune sau de distragere a atentiei, cum sunt privitul televizorului in nestire, jocurile pe calculator, munca peste masura, fumatul, alcoolul, dulciurile si alimentele cu multa grasime ori, dimpotriva, dietele exagerate. Astfel, ei isi imping mereu in sus nivelul stresului, agravand in continuare factorii generatori de hipertensiune, ateroscleroza si diabet, catre punctul final, unde ii pandeste infarctul sau accidentul vascular cerebral.
- Se pot declansa si alte afectiuni?
- In esenta, organismul si psihicul reactioneaza fata de un stres masiv, intocmai ca la un tratament excesiv cu cortizon. E suficient sa cititi un prospect, ca sa aflati ce efecte secundare poate avea o asemenea terapie. Asa veti intelege cat de daunator este si cortizolul, produs de propriul nostru corp, atunci cand atinge concentratii inalte, timp indelungat. Se crede ca hormonul stresului blocheaza chiar si functiile de autoaparare ale corpului impotriva celulelor anormale, favorizand pe aceasta cale formarea tumorilor. Un studiu efectuat asupra pacientelor cu cancer mamar pare sa confirme acest lucru.
- Cum ne poate ajuta medicul?
- De maxima importanta este o prima discutie, sincera, care ii va ajuta medicului sa-si faca o imagine asupra factorilor ce il deprima pe pacient. Recomandarile terapeutice vor trebui sa aiba in vedere unitatea dintre psihic si trup, sa amelioreze simptomele deja existente, dar si sa impiedice evolutia altor boli, combatand tocmai cauza lor, adica reducand nivelul prea ridicat al stresului.
- Ce remedii combat stresul?
- Inainte de toate: relaxarea. Orice om care se simte iritat, expus sistematic unor stimuli care il coplesesc trebuie sa invete o tehnica de relaxare potrivita pentru el: respiratii complete, yoga, gimnastica chinezeasca sau antrenament autogen. Doi: regulat miscare, pe cat posibil in aer liber si pe orice vreme. Trei: crearea unor obisnuinte. Planificarea programului zilnic, introducerea unor deprinderi stabile ne dau un sentiment de siguranta. Patru: stabilirea de noi contacte, eventual la cursurile universitatilor populare sau in cadrul grupurilor de psihoterapie colectiva. Comunicarea sociala ne intareste increderea in noi insine. Cinci: cautarea unui ajutor concret pentru dezamorsarea situatiei care ne streseaza. De exemplu, conflictele interioare pot fi discutate cu un psiholog, problemele legate de bani cu un consultant financiar. Iar medicul ar trebui sa se afle alaturi de pacient la fiecare pas, pentru a-l sprijini in toate demersurile sale.
- Exista si un tratament natural propriu-zis?
- Desigur. Impotriva depresiilor si a apatiei ne ajuta sunatoarea. Cand sunt mai accentuate incordarea si nervozitatea, se recomanda valeriana si pasiflora. Tulburarile de somn pot fi tratate cu roinita, lavanda si hamei. Daca simptomele sunt mai usoare, plantele amintite actioneaza eficient si sub forma de infuzie sau de uleiuri eterice, folosite in aromaterapie, insa cand suferintele sunt mai grave, e nevoie de extracte cu concentratii inalte, procurate de la farmacie. Si homeopatia combate stresul, cu rezultate excelente. Fie ne vom adresa unui homeopat, care sa ne combine remediile intr-o formula individuala, fie vom lua un remediu complex, ce contine substante cunoscute pentru efectul lor de reducere a stresului. O solutie buna poate fi si medicina traditionala chineza, mai ales acupunctura si presopunctura.
- Se elimina stresul prin masaj?
- Da, e posibil. Intregul organism este influentat pozitiv prin intermediul punctelor de presopunctura. In general vorbind, orice tip de masaj relaxeaza.
- Cand e nevoie de sedative mai puternice?
- In cazuri de extrema urgenta. Cand cineva a ajuns la epuizare, nu mai poate dormi sau manifesta o depresie deosebit de grava, se apeleaza la sedative mai tari, pentru a-l scoate mai intai din zona de risc maxim. Dupa ce pacientul, ajutat de medicatie, s-a detasat intr-o oarecare masura de dezordinea lui afectiva, iar suferinta insuportabila i s-a calmat intrucatva, poti si esti dator sa-l sprijini in continuare, pentru ca el sa-si depaseasca activ criza existentiala.
Boli care pot aparea din cauza unui stres prelungit:
• Dureri de cap si migrene.
• Nervozitate, incapacitate de concentrare, tulburari de memorie, neurastenie.
• Afectiuni ale sistemului cardiovascular, de exemplu hipertensiune arteriala, tahicardie, ateroscleroza - pana la infarct sau accident vascular cerebral.
• Suferinte gastrice, ca senzatia de stomac plin, arsuri in capul pieptului, inflamarea mucoasei stomacale, ulcer.
• Tulburari ale impulsului alimentar, cum ar fi pierderea apetitului, foame incontrolabila, obezitate, anorexie, bulimie.
• Probleme ale organelor genitale interne, printre altele dereglari ale menstruatiei, sterilitate, sindrom premenstrual.
• Depresie, anxietate, psihoze.
• Insomnie, cosmaruri, transpiratii nocturne, sindromul picioarelor nelinistite.
• Dureri de spate, incordarea muschilor cefei, probleme ale tendoanelor.
• Deficiente ale sistemului imunitar, avand ca urmare, de pilda, o frecventa sporita infectiilor si a reactiilor alergice, inflamatii cronice, favorizarea cresterii tumorilor cancerigene.
• Anomalii intervenite in metabolism, de exemplu diabetul de tip II si un nivel ridicat al colesterolului.
• Pierderea libidoului si diminuarea potentei.
• Probleme de digestie, cum sunt diareea, constipatia, durerile abdominale, balonarile, colonul iritabil.
• Dureri musculare, fibromialgie.
14 solutii optime anti-stres
• Liniste - Invatati o tehnica de relaxare si exersati-o zilnic, cate zece minute dimineata, la pranz si seara.
• Sport - Faceti miscare in aer liber, minimum 30 de minute pe zi, indiferent sub ce forma: jogging, pedalat pe bicicleta, mers sustinut sau pur si simplu in pas de plimbare.
• Contacte - Cautati oameni cu preocupari asemanatoare, in diverse grupuri sau la cursuri.
• Obisnuinte - Planificati-va desfasurarea unei zile. Dormiti, mancati, lucrati, antrenati-va si destindeti-va, pe cat posibil, la aceleasi ore in fiecare zi.
• Arome - Uleiul eteric de lavanda relaxeaza si va ajuta sa adormiti mai usor.
• Ceaiuri de plante - Amestecurile de plante cu actiune calmanta reduc stresul.
• Homeopatie - Remediile complexe blocheaza reactiile determinate de stres la nivelul creierului si amelioreaza suferintele datorate suprasolicitarii.
• Roinita - Aceasta planta medicinala intareste intregul sistem nervos.
• Valeriana - Radacina de valeriana reduce stresul si calmeaza anxietatea.
• Pasiflora - Cand sunteti chinuiti de neliniste, puteti apela cu incredere la aceasta planta medicinala.
• Sunatoarea - Alunga depresia si readuce optimismul.
• Nutrienti esentiali - Mancati multe fructe, salate, legume, zarzavaturi. Luati suplimente cu vitamine naturale, minerale, oligoelemente si flavonoide.
• Vitaminele complexului B - Aceasta grupa de vitamine face sa creasca toleranta la stres.
• Magneziu - Reduce stresul si incordarea.