Vai de tara care nu-si pregateste ziua de maine, educatia si instructia tineretului scolar!
Se spune ca dupa capitularea Japoniei, in 1945, imparatul Hirohito si-a strans sfetnicii pentru a lua o hotarare de viitor, in situatia cand cutezatorul Imperiu Nipon era totalmente distrus. Cel mai intelept dintre ei a spus ca ar trebui sa se inceapa cu Invatamantul. Imparatul s-a gandit putin si i-a dat dreptate. S-a hotarat sa se investeasca foarte putinul ramas in pregatirea noii generatii, in ziua de maine. Dupa un deceniu, s-au vazut efectele: tara Soarelui Rasare a inceput asaltul economic asupra intregii planete.
Problema cea mai stringenta a zilei de azi, dar mai ales de maine, este la noi sistemul educational in continua degradare. Nu de instructie sa ne plangem, ci de comportamentul unui tineret in deriva, manifestand in masura deloc neglijabila o agresivitate nociva si o inclinatie spre sexualitatea iesita din tiparele vietii normale, alimentata bogat de programele desfranate ale multor canale de televiziune, de puzderia de reviste de scandal. Sa adaugam accesul facil la fel de fel de "condimente" ale vietii, incepand cu fumatul, cu bauturile alcoolice si terminand cu drogurile, oferite mai in tot locul, toate ducand la batai in scoli, intre colegi, la lovirea profesorilor chiar, la suicid, particularitati ale insingurarii, ale lipsei de supraveghere psihologica, ale indiferentei generale fata de tot ce se intampla in jur.
Tineretul scolar are nevoie de un cadru institutional de educatie, in afara orelor de curs, ora de dirigentie reducandu-si mai intotdeauna continutul formativ doar la analiza cazurilor de note mici, de indisciplina si de absente. Cunoscutele organizatii de pionieri si soimi ai patriei, create pentru indoctrinarea comunista a copiilor au fost desfiintate, cum era si firesc, la inceputul lui 1990, dar nimeni nu s-a gandit ca s-a creat un vid care neaparat trebuia umplut cu altceva. De ce nu apelam la traditie? La fosta Strajerie a lui Carol II, derivata din organizatia de Cercetasi din timpul regelui Ferdinand si al reginei Maria? Si Strajeria, si Cercetasia au fost create pentru educarea tineretului in spiritul dragostei de patrie, de pretuire a istoriei, de ingrijire a naturii, de colectare a deseurilor, de ajutorare a batranilor, a celor in nevoi. Cu toate ca perioada de euforie populara a trecut de ceva vreme, golul educativ a ramas neumplut. E de necrezut ca in cei 17 ani, nici macar un om de aleasa pregatire intelectuala si de putere morala sa nu-si fi pus problema infiintarii unor forme de activitati care sa le ofere tinerilor o alternativa mai sanatoasa moral a vietii lor, un alt orizont spiritual decat cel oferit de noile televiziuni, cele mai nocive substitute de educatie.
Revenirea Cercetasiei prin adoptarea in Parlamentul Romaniei a unei legi corespunzatoare, implicarea Guvernului, a Ministerului Educatiei in implementarea ei in scoli generale si licee ar duce la un castig nemasurat, ar forma deprinderi ecologice, un spirit camaraderesc, de prietenie si respect reciproc, un mod concret de a invata sa se practice democratia. Alvin Toffler, in cartea sa de referinta "Al treilea val", explica proliferarea nociva a sectelor religioase prin nevoia psihica a individului de inregimentare intr-o grupare care sa-i ofere sentimentul solidaritatii, prin reguli uneori dure, printr-o disciplina stricta, intr-o lume incoerenta. Este ceea ce ar oferi Cercetasia, sustragand copiii si adolescentii de la alunecarea comportamentala. Ei au nevoie de o prietenie in grup si nu de gasca de cartier, au nevoie de cantec si voie buna, de dans, de sport, de o uniforma care sa le confere identitate, stiind implicatiile varstei romantice, au nevoie de satisfactia lucrului implinit.
Ion GEORGESCU - scriitor