- Noul val de verificari, daca se poate spune asa, a fost declansat de interviul viceprimarului Capitalei, Razvan Murgeanu, care a marturisit la Bbc ca a semnat in studentie un angajament cu Securitatea, dar nu a furnizat ulterior nici o nota. Domnul Murgeanu a fost rapid verificat de Cnsas, care a decis ca el nu a facut politie politica, dar cazul sau a scos la iveala o situatie cel putin bizara in activitatea Cnsas: domnul Murgeanu nu fusese verificat inainte de alegerile din 2004, cum cerea legea, dosarul sau numarandu-se printre numeroasele restante ale institutiei. Ca asa stau lucrurile, aflam de la insusi noul presedinte al Consiliului, Ladislau Csendes, tot intr-un interviu acordat Bbc. Senin, domnul Csendes a declarat ca institutia pe care o conduce are restante de ani de zile in verificarea dosarelor persoanelor care ocupa functii publice. S-ar putea comenta, totusi, ca, desi a fost ales presedinte abia in vara aceasta, domnul Csendes este membru al colegiului Cnsas mai de multisor si raspunde solidar cu colegii sai pentru aceste restante. Abil, noul tar al dosarelor da vina pe personalul tehnic pentru omisiuni si intarzieri. Acestia nu ar fi introdus "anumite nume", facandu-se vinovati de "cazuri grave de neglijenta." In acelasi interviu, insa domnul Csendes afirma ca ordinea prioritatilor in verificarea dosarelor este stabilita de membrii Consiliului. In consecinta, chiar daca sanctiunile administrative se abat doar asupra angajatilor din aparatul tehnic al Cnsas, principala raspundere pentru mersul lucrurilor le apartine totusi membrilor colegiului Cnsas. Ducand rationamentul mai departe, conchidem ca atat restantele, cat si omisiunile trebuie imputate forului de conducere al Cnsas si nu acarului Paun. De altfel, una din celebrele "surse" din interiorul institutiei declara saptamana aceasta pentru Mediafax ca nu s-a putut ajunge la cercetarea dosarelor inaltilor ierarhi ai Bor pentru ca acestea sunt inscrise la litera "t" pe ordinea de zi, iar colegiul Cnsas nu a terminat inca cercetarile si deliberarile asupra dosarelor care figureaza la litera "e".
Din aceasta situatie confuza, pe care presedintele Cnsas a incercat s-o mascheze sub o perdea de fum, a rezultat ideea unei noi dosariade. Cnsas trebuia "sa faca ceva" pentru a atenua acuzatiile de neglijenta si partinire politica formulate din nou la adresa sa. Experienta recenta, confirmata din nou de "surse din interiorul institutiei", arata insa ca presiunile politice nu au incetat niciodata, nici in cazul ocupantilor functiilor publice, nici in cazul altor categorii, cum ar fi de pilda inaltul cler, revenit in actualitate dupa moartea Patriarhului Teoctist. Mai mult, cazul Murgeanu a dezvaluit o situatie tulburatoare: avand in vedere ca nu toti candidatii au fost verificati inainte de alegeri, nici macar nu stim pe cine am ales. Avand in vedere cum merg lucrurile, probabil ca si de acum inainte vom primi informatii selective si trunchiate. Nu e loc pentru iluzii la acest capitol.
Mai-marii Bisericii Ortodoxe trec, si ei, prin furcile caudine, cu prilejul alegerii noului patriarh. Ce se va-ntampla in cazul cand candidatii vor fi "dovediti"? Lustratia nu functioneaza in Romania.
- Ce sa se intample cu candidatii "dovediti" ? Nimic, desigur. S-a intamplat oare ceva in cazul inaltilor ierarhi care si-au marturisit colaborarea cu Securitatea? Stim acum, din confesiunile publice ale mitropolitilor Nicolae Corneanu si Bartolomeu Anania si ale episcopilor Teodosie de Constanta si Andrei Andreicut de Alba, ca ei au colaborat cu "organul" si chiar au denuntat persoane din propriul anturaj. Nu s-a intamplat nimic. Autoritatea si pozitia lor in ierarhia bisericeasca nu au fost contestate nici o clipa. Ba din contra. Candideaza la postul de patriarh! Lustratia nu functioneaza in Romania, pentru ca nu exista inca o lege in acest sens, dar, chiar daca ar exista o astfel de lege, ea nu i-ar afecta pe ierarhii colaboratori, pentru ca Bor are propriile sale legi de organizare, alegerile si numirile facandu-se dupa alte reguli si proceduri decat dupa cele "lumesti". Cu alte cuvinte, ierarhii Bisericii nu se supun controlului democratic. Acest statut special, tolerat de oamenii politici, a permis perpetuarea suspiciunilor la adresa relatiilor dintre membrii Sinodului si puterea comunista, erodand treptat credibilitatea institutiei. Faptul ca Bor nu a facut nimic pentru a elucida situatia membrilor sai, blocand pe toate caile cercetarea dosarelor inaltului cler de catre Cnsas, nu a facut decat sa alimenteze banuiala ca are cu adevarat multe de ascuns. Exista destule indicii ca desecretizarea acestor dosare ar dezvalui o relatie extrem de stransa a unora din inaltii si foarte inaltii prelati cu Securitatea, cateva cazuri de preoti colaboratori si o masa de dosare de preoti urmariti si persecutati. Jocurile insa sunt facute de cei situati in varful ierarhiei, adica de cei amenintati de cele mai incomode dezvaluiri, nu de preotii de parohie.
Chiar daca majoritatea romanilor situeaza Biserica pe primul loc in topul increderii, adevarul este ca ea pierde teren in randul tinerilor si acest lucru nu poate fi remediat de actuala sa conducere.
Disparitia Patriarhului Teoctist si iminenta alegerii succesorului sau obliga insa Bor sa se confrunte cu o societate mult diferita de cea a Romaniei anului 1986, cand a fost ales (numit?) Teoctist; sa se intrebe daca are vreo legatura directa cu aceasta societate si in ce masura poate stabili o comunicare cu ea, fara a renunta, desigur, la dogmele fundamentale, caci nu putem reforma Evangheliile. Cei care sunt chemati sa le propovaduiasca au insa datoria sa-si faca un examen de constiinta si sa evalueze masura in care au raspuns nevoilor acestei societati aflate adesea in deriva. In tot cazul, chiar daca nu avem o lege a lustratiei, presiunea morala din partea societatii face ca alegerea noului Patriarh in contextul actual sa impuna verificarea dosarelor de Securitate ale candidatilor. Datorita amplei dezbateri publice pe aceasta tema, succesorul lui Teoctist nu va putea fi un fost colaborator. Iata o problema grea, pe care va trebui s-o rezolve Bor, daca doreste sa joace in continuare un rol important in societatea romaneasca.