Totul despre ochi:
- Cum se modifica vederea de-a lungul vietii?
- Dupa ce implinim 40 de ani, ochii incep sa aiba treptat dificultati cu citirea literelor marunte, deoarece muschiul ce inconjoara cristalinul ca un inel, oboseste. La copiii mici, elasticitatea cristalinului e atat de mare, incat ochiul lor recunoaste perfect obiectele, fie ele si asezate la cinci centimetri. Adultii de 40 de ani au nevoie de o distanta minima de 17 centimetri. In jur de 45 de ani, constatam ca limita vederii apropiate s-a mutat dincolo de 30 de centimetri si n-o mai scoatem la capat fara ochelari. Totodata, cu timpul, scade si cantitatea, dar si calitatea lichidului lacrimal, care curata si dezinfecteaza ochiul. De pe urma acestui fapt se resimt mai ales persoanele obligate prin natura profesiei lor sa-si fixeze in permanenta privirea asupra unor pagini tiparite sau monitoare de calculator. Clipind mai putin, miscarile pleoapelor le ofera mai rar aportul de lichid necesar pentru a mentine umiditatea ochiului.
- Poate fi antrenata musculatura globului ocular?
- Desi nu sunt confirmate stiintific, sute de articole consacrate metodelor alternative promit pe Internet corectarea viciilor de vedere prin gimnastica ochilor, garantand ca ele amelioreaza vederea. La loc de frunte se afla metoda Bates, elaborata de oftalmologul american Dr. William H. Bates. Bazata pe sapte exercitii, ea garanteaza nu doar lipsa ochelarilor pana la adanci batraneti, ci chiar si vindecarea miopiei si a prezbitismului.
- Ne putem ajuta ochii mancand alimente bogate in vitamine?
- Ochii au nevoie de o serie de substante pe care organismul nu e capabil sa le produca singur. Vitaminele C si E au actiune antioxidanta, impiedicand deteriorarea celulelor. Deficitul de vitamina A usuca ochiul si duce la hemeralopie (diminuarea vederii la lasarea serii).
- Modul de viata are vreo influenta asupra acuitatii vizuale?
- Nicotina afecteaza circulatia locala, iar acidul cianhidric din fumul de tigara ataca nervul optic. Excesul de alcool dauneaza ochilor, ca si carenta de vitamina B, la randul ei agravata de consumul de alcool si nicotina. Aparitia cataractei este favorizata de diabet, precum si de radiatia solara. In primul rand, sunt periclitati locuitorii din regiunile muntoase, fiindca acolo radiatia solara este deosebit de intensa. Din pricina intensitatii ultravioletelor, creste riscul degenerescentei maculare, boala numita si "pata galbena". De aceasta afectiune caracteristica varstei a treia, care poate aparea la persoanele trecute de 60 de ani, provocand in final orbirea, sufera, numai in Europa, peste 30 de milioane de oameni. Lentilele de buna calitate - si nu doar cele ale ochelarilor de soare - ne apara de componentele periculoase ale luminii.
- Care sunt particularitatile unor ochelari de soare eficienti?
- La munte, lentilele ar trebui sa absoarba minimum 85% din radiatiile ultraviolete. La altitudini mai reduse si la plaja, 75% vor fi de ajuns. Pe ochelarii de calitate se gaseste inscriptia "Uv 400", care ne informeaza ca lentilele absorb ultravioletele in proportie de 100%. Pe brate sunt imprimate alte doua abrevieri: "Ce" si "En 1836: 1997". Ele indica faptul ca produsul a fost fabricat in conformitate cu normele europene si ca el garanteaza protectia contra ultravioletelor. Pe langa aceasta, simbolul "Ce" ne mai asigura ca rama nu are nichel in compozitia sa.
- Cei ce poarta lentile de contact necesita suplimentar si o protectie solara?
- Da, intrucat lentilele de contact cu protectie solara n-au dat rezultate.
- Ce fel de ochelari ar trebui sa ne procuram, cand ne slabeste vederea?
- Ideale sunt lentilele progresive, care in partea de sus fac posibila vederea la distanta, iar in cea de jos vederea de aproape.
- E recomandabil sa achizitionam ochelari "de gata"?
- Ochelarii de citit, ca si cei cu lentile bifocale sau progresive, adaptati individual de un optician, ne ajuta sa evitam durerile de cap. Ochelarii "de gata" nu ni se potrivesc niciodata exact - nici in privinta grosimii lentilelor, nici a centrarii lor. De aceea, aceasta nu poate constitui decat, cel mult, o solutie provizorie, de forta majora.
- Putem folosi ochelarii de citit cand lucram la calculator?
- Cata vreme nu depasesc 1,25 dioptrii, ochelarii de citit pot fi intrebuintati si la calculator. Persoanele de peste 50 de ani ar trebui sa-si comande insa o pereche de ochelari speciali pentru calculator. Ei vor fi adaptati pentru monitor in partea de mijloc, iar in cea inferioara pentru tastatura si citit. In scopul adaptarii acestor lentile speciale, opticianul va avea nevoie sa cunoasca pozitia noastra in fata calculatorului.
- Miopii vad mai clar, din clipa cand incepe sa se instaleze si la ei prezbitismul?
- Si cristalinul miopilor isi pierde elasticitatea, dar acest fapt nu le anuleaza nicidecum miopia. Pentru vederea de aproape, ei vor avea nevoie insa de mai putine dioptrii plus decat oamenii cu vederea normala.
- Cand este util sa apelam la o operatie cu laser, pentru corectarea unui viciu de vedere?
- O operatie da rezultate optime daca pacientul are varsta cuprinsa intre 20 si 30 de ani, iar miopia sa nu e mai mare de sase dioptrii minus. O alta conditie necesara este ca dioptriile sa fi ramas aceleasi de minimum trei ani. Miopii mai varstnici de 40 de ani profita mai putin de pe urma acestei operatii, deoarece medicii n-au cum sa le corecteze cu laserul prezbitismul incipient. In consecinta, ei vor avea totusi nevoie de ochelari pentru citit.
- Cat de mare este riscul unei operatii cu laser?
- In prezent, rata complicatiilor nu atinge nici macar 1%. Dar, in evaluarea acestui risc infim, trebuie oricum sa tinem seama de faptul ca inainte de operatie ochiul era sanatos, iar dupa interventia chirurgicala exista posibilitatea ca el sa fie afectat. Paleta complicatiilor se intinde de la o usoara umbrire a corneei pana la modificari de o gravitate extrema, care impun transplantul. Si dupa o operatie reusita, se intampla ca unii pacienti sa vada mai prost ca inainte, chiar daca isi compenseaza cu ajutorul unor ochelari ceea ce le-a mai ramas din viciul de refractie initial. Medicii se straduiesc sa invinga aceste dificultati, explorand metode noi in chirurgia corneei. In orice caz, inainte de a lua hotararea sa se supuna unei operatii, cei interesati ar trebui sa se documenteze amanuntit pe Internet, ori sa ceara informatii autorizate de la un for medical.
- Cat de des e bine sa ne controlam vederea?
- Dat fiind ca de cele mai multe ori, modificarile progreseaza pe neobservate, se recomanda ca ochii sa fie examinati de medic la intervale de doi sau trei ani.
- Cand se justifica examenul preventiv pentru glaucom?
- Este dovedita utilitatea unui asemenea examen pentru persoanele cu tensiune intraoculara crescuta, de peste 21 mm coloana de mercur (mmHg). Imbolnavirea nervului optic poate duce la orbire, insa tratamentul administrat suficient de devreme poate impiedica aparitia glaucomului sau ii intarzie evolutia. Dupa implinirea varstei de 40 de ani, specialistii recomanda masurarea tensiunii intraoculare la fiecare doi sau trei ani. Printre pacientii cu risc major de glaucom se numara, alaturi de cei cu tensiunea intraoculara marita, diabeticii, dar si bolnavii care au urmat un tratament prelungit cu cortizon ori au leziuni oculare.
Gilda Fildan
Metoda Bates
La sfarsitul unei zile deosebit de incarcate din anul 1900, dr. William H. Bates (1860-1931), oftalmolog specializat in tulburarile oculare ale minorilor, a constatat cat de tare il dureau ochii. In acel moment, si-a amintit ca pacientii sai se plangeau adeseori de tensiune oculara si de dureri de cap, chiar si dupa ce fusesera tratati medical intr-o maniera satisfacatoare.
In linistea cabinetului sau intunecat de lasarea serii, Bates si-a sprijinit coatele pe birou si si-a acoperit ochii cu palmele. Zece minute mai tarziu, durerile de ochi disparusera si isi simtea mintea proaspata.
Cand si-a luat mainile de la ochi, si-a dat seama ca obiectele din jur pareau mult mai distincte, iar culorile lor erau mai stralucitoare. In lunile si anii care au urmat, Bates a elaborat o metoda de "educare a vederii", bazata pe propriile sale observatii, pe care a expus-o in cartea sa "Sa vedem mai bine fara ochelari", aparuta in 1919.
Exercitiile lui Bates
Cele 7 exercitii care urmeaza au fost puse la punct de dr. Bates intre 1900-1931.
Amintiti-va!
In timpul "odihnei ochilor" (descrisa mai sus), incercati - fara efort prea mare - sa revedeti un obiect sau un eveniment cu lux de detalii si cu multe culori. Conform spuselor dr. Bates, cel putin unul din pacientii sai a constatat ca vederea i se ameliorase vizualizand un buton magnific de aur. Iar tot dr. Bates sustine ca apelul la memoria vizuala ne permite sa vedem mai bine lucrurile din realitate.
Priviti in toate directiile
Obiectele nu trebuie privite fix (asa cum au tendinta sa faca cei ce poarta ochelari). Plimbati-va constant cu privirea de la un punct de interes la altul. Pe masura ce ochii vi se destind, miscarea devine mai putin rigida si vederea este mai buna.
Clipiti
Obisnuiti-va sa clipiti in mod regulat, o data sau de doua ori, din 10 in 10 secunde, pentru a va curata si a va lubrifia ochii - mai ales daca purtati ochelari de vedere sau lentile de contact.
Odihna ochilor
Asezati-va confortabil la birou sau la masa si relaxati-va. Inchideti ochii, sprijiniti-va coatele pe o perna (asezata pe masa) si tineti spatele si gatul drepte, iar capul in pozitia obisnuita. Acoperiti-va ochii cu palmele, fara sa-i atingeti. Ganditi-va la ceva placut sau ascultati o emisiune agreabila la radio. Faceti acest exercitiu de doua ori pe zi, cate 10 minute, sau de cate ori ochii va sunt obositi si va dor.
Acomodare
Este vorba de acomodarea vederii la perceptia de aproape si de la distanta. Tineti doua creioane - sau cele doua degete aratatoare - in fata dvs., unul la 10 cm distanta, celalalt la o lungime de brat. Fixati primul creion, clipiti din ochi si procedati la fel cu cel de-al doilea. Uitati-va din nou la primul creion... s.a.m.d. Repetati exercitiul de cate ori puteti.
Spalaturi oculare
In fiecare dimineata, clatiti-va ochii inchisi, de 20 de ori cu apa calda si de 20 de ori cu apa rece, pentru stimularea circulatiei. Procedati la fel seara, dar incepand cu apa rece.
Balansare
Stati drepti, cu picioarele departate si balansati-va incet, de la stanga spre dreapta si de la dreapta spre stanga, lasand privirea sa oscileze impreuna cu corpul. Constientizati cat mai bine balansul campului vizual, pentru ca el odihneste si relaxeaza ochii. Repetati exercitiul de cate ori puteti. Un fundal sonor agreabil il face si mai eficient.