Tanarul ministru al Mediului, Atila Korodi, membru Udmr, este un exponent al generatiei de manageri care au rasarit pe scena romaneasca in ultimii 12-14 ani, aducand un suflu proaspat in afaceri, politica si relatii europene. De profesie inginer economist, s-a remarcat printr-o foarte buna capacitate manageriala in domeniul proiectelor, inclusiv al proiectelor de mediu. In plus, vorbeste o limba romana literara fara cusur, invatata inainte de despartirea scolilor pe criterii etnice. Neavand orgoliul de a scoate ochii presei cu masterate sau doctorate in protectia mediului, asa cum au facut unii dintre predecesorii sai pe care, din pacate, performanta promisa de studiile suplimentare i-a cam ocolit, Atila Korodi nu se considera decat un simplu manager care urmareste sa indeplineasca responsabilitati ce-i revin in programul de guvernare. Recent, cota sa de popularitate a crescut vertiginos, dupa ce a declarat ca studiul de impact asupra mediului al proiectului minier de la Rosia Montana nu va fi aprobat in conditiile in care o singura familie din aceasta comuna refuza sa-si vanda proprietatea. Dar sfera de actiune a Mmdd este, desigur, mult mai larga decat domeniul minelor. Se poate spune ca este ministerul care are de facut fata celor mai grele provocari in perioada urmatoare. Niciodata un minister al mediului din Romania n-a avut de gestionat un volum atat de mare de fonduri, de circa 5,5 miliarde de euro in sapte ani, din care 4,5 miliarde sunt oferiti de Comisia Europeana. Niciodata integrarea efectiva a tarii intr-o structura europeana n-a depins atat de mult de activitatea unui singur minister. Pe umerii tanarului inginer din Tusnad Bai si ai unora dintre colaboratorii sai din Mmdd se afla astfel soarta a milioane de romani care vor beneficia de aceste fonduri, in perioada imediat urmatoare.
"In urmatorii sapte ani, vom aduce apa potabila
si canalizare pentru mai mult de 10 milioane de romani"
- Recent, Ce a pus la dispozitia Romaniei, prin asa-numitul Program Operational Sectorial (Pos) de Mediu, 4,5 miliarde de euro, care asteapta sa fie cheltuiti pana in 2013. Ce veti face cu acesti bani, domnule ministru?
- Pe scurt, acesti bani inseamna ca vom aduce apa potabila si canalizare pentru mai mult de 10 milioane de romani. In 15 judete vom crea, de la ultimul satuc pana la cel mai mare oras, retele de colectare si transport selectiv al deseurilor menajere, iar proiectele pentru oprirea eroziunii coastei Marii Negre vor deveni, in sfarsit, operationale. In fine, vom putea sa incepem reabilitarea si modernizarea marilor centrale termice municipale, in vederea reducerii poluarii. Asadar, "Pos Mediu" este unul dintre cele mai importante programe operationale din punct de vedere al alocarii financiare si reprezinta cea mai importanta sursa de finantare pentru sectorul de mediu. Programul este finantat din doua fonduri - Fondul European de Dezvoltare Regionala (Fedr) si Fondul de Coeziune (Fc) - cu o valoare de aproximativ 4,5 miliarde euro, la care se adauga si cofinantarea nationala de aproximativ 1 miliard euro.
- Cat ne costa, practic, integrarea europeana la capitolul Mediu?
- 29,3 miliarde euro. Dar din acesti bani, numai apa, tot ce e legat de apa potabila, puturi si conducte in mediul rural, apa menajera, apa uzata, statii de filtrare la iesirea din orase, protectia impotriva inundatiilor, stoparea degradarii biodiversitatii si a resurselor naturale etc. ne costa 19,9 miliarde euro, adica doua treimi din suma totala.
- Tot romanul v-a vazut pe bicicleta sau conducand un automobil ecologic. Ati facut-o din convingere, obligat de functie, sau doar pentru publicitate in randul viitorilor dvs. alegatori?
- Imi place sa cred despre mine ca sunt un om direct, sincer si deschis, si nu ma intereseaza publicitatea ieftina. De altfel, ca sa arat ca nu glumesc cand spun ca toate orasele ar trebui sa aiba piste pentru biciclete, specialisti ai Mmdd pregatesc proiectul unei legi care-i va supara pe multi: o lege care va obliga primariile din toata tara sa construiasca astfel de piste. In haosul generat de graba dezvoltarii, avem nevoie sa obligam autoritatile locale la mai multa responsabilitate fata de mediul urban mai ales, deoarece acesta este cel mai afectat de schimbarile climatice si de emisiile de esapament. Ma simt responsabil pentru schimbarea atitudinii fata de mediu si imi dau seama ca daca noi, cei de la Ministerul Mediului, nu facem ceva, alte institutii nu vor fi atat de severe si nu vor fi capabile sa intreprinda nimic semnificativ. Protectia mediului nu mai e o recomandare, ci o obligatie pentru intreaga societate. Ea trebuie reglementata prin legi dure si simple, nu prin negocieri si treceri cu vederea. S-au dus timpurile acelea "de aur". Ministerul nu mai poate sta intr-o tacere indiferenta, ne-am propus sa cream valuri si sa generam dezbateri. Vom fi probabil mereu in conflict cu cineva, dar asta va insemna ca ne vom face treaba.
"Occidentul este un taram al regretelor tarzii
pentru distrugerile cauzate mediului, in anii de euforie
ai dezvoltarii economice cu orice pret.
De ce sa nu invatam din trista lor experienta?"
- Ati intrat deja in conflict cu presedintele Basescu, care a cerut Parchetului sa-i ancheteze pe comisarii Garzii de Mediu, pentru oprirea lucrarile la Dn 66A - un nou transfagarasan in Retezat. Ce spune Mmdd?
- Un drum, probabil util pentru circulatia unor comunitati din zona, posibil chiar si strategic, nu poate sa traverseze, doar dupa cum doresc constructorii, doua parcuri nationale (pe langa Retezat, va fi afectat si Parcul National Domogled-Valea Cernei). Daca se va obtine acordul de mediu si se va realiza Planul Urbanistic Zonal, asa cum cer administratiile celor doua parcuri, nu ne opunem construirii lui. In acelasi timp, stim ca, de regula, constructorii de drumuri sunt grabiti si nu se gandesc la raul pe care-l lasa in urma. Ne uitam la Uniunea Europeana si vedem ca tarile din Vest incearca sa reconstruiasca ceea ce drumarii si dezvoltatorii lor au stricat in urma cu 30-40 de ani. Occidentul este un taram al regretelor tarzii pentru distrugerile cauzate mediului inconjurator si civilizatiei rurale, in anii de euforie ai dezvoltarii economice cu orice pret. De ce sa nu invatam din trista lor experienta? In acest context, nimeni nu poate incalca legea, nu putem accepta exceptii pentru nimeni. Din informatiile mele, drumul va traversa una dintre putinele zone din Europa in care activitatea umana lipseste cu desavarsire, si este bine ca mai avem asa ceva. Vrem s-o populam cu pensiuni, statii de benzina si restaurante? Vrem s-o fericim cu putina "dezvoltare"? Unde se vor duce pasarile si animalele din acest ultim paradis ce le mai sta la dispozitie?
- Presiunile presedintelui nu ii vor timora pe cei ce trebuie sa decida soarta acestui obiectiv?
- Cele doua parcuri urmeaza sa fie incluse in reteaua europeana Natura 2000. In aceste conditii, efectuarea oricaror lucrari care ar sectiona aceste parcuri, putand afecta ireversibil orice vietuitoare, se poate realiza numai dupa obtinerea acordurilor de mediu din partea autoritatilor de mediu, care au intreg sprijinul european. Daca acordurile nu vor fi obtinute, regretam, dar nimeni nu mai poate trece peste capul institutiilor abilitate sa judece situatia, indiferent de presiunile politice. Consiliile care decid acordarea sau respingerea acestor avize sunt autonome fata de administratia de stat. Stim, Romania se dezvolta intr-un ritm accelerat la aceasta ora. Dar progresele economice nu mai sunt suficiente pentru a justifica distrugerea mediului inconjurator.
"Desi tema padurilor este extrem de dureroasa,
ministerul nostru nu poate face nimic. Taierile
se fac dupa cum dicteaza interesele unor afaceristi,
ale proprietarilor sau ale Romsilva. Sa nu ne mai intrebam
de ce arsita a parjolit totul in Baragan, Oltenia si sudul Moldovei"
- Ati afirmat, recent, ca aveti nevoie de o societate civila puternica. Este adevarat sau ati facut o figura de stil populista? Va intreb pentru ca si predecesorii dvs. au spus aceleasi cuvinte frumoase despre Ong-uri, dar cand a fost la o adica, li s-a trantit usa in nas...
- Eu urmaresc foarte atent ceea ce spun organizatiile pe anumite teme. Nu ma multumesc niciodata cu observatiile din birou, mai ales ca avem o tara mare, a saptea ca suprafata din Ue. De aceea, vad organizatiile neguvernamentale ca pe cele mai importante vehicule de informatii din toate colturile Romaniei. O institutie de mediu, ca Mmdd, are nevoie vitala de colaborarea cu Ong-urile, pentru ca, in cele din urma, si ele, si noi urmarim ca populatia sa traiasca mai bine. E un crez al meu ca, fara o relatie stransa cu activistii de mediu din teritoriu, ministerul nostru nu-si poate indeplini menirea pentru care a fost creat.
- In ultimii ani, Romania a ramas cu 26 la suta teritoriu impadurit, cand media europeana este de circa 34 la suta. Ce va face ministerul pentru salvarea a ceea ce a mai ramas?
- Desi tema padurilor este extrem de dureroasa, ministerul nostru nu poate face nimic, deoarece nu are nici un fel de competenta legala. Taierile se fac dupa cum dicteaza interesele unor afaceristi, ale proprietarilor sau ale Romsilva. Nici cand ministerul avea si cuvantul "padure" in titulatura sa, tot nu avea competenta. "Competenti" au fost mereu cei ce au taiat, nu cei ce au dorit sa planteze. Desi taierile au fost domolite in ultima vreme, impaduririle merg in ritm de melc. Spunem ca media terenurilor impadurite este 26 la suta la nivel national, dar in sudul tarii avem cel mult 4 la suta padure. Sa nu ne mai intrebam de ce arsita a parjolit totul in Baragan, Oltenia si sudul Moldovei. In curand vom ajunge sa avem taifunuri si desert ca in Sahara, de aceea ministerului nostru ar trebui sa-i fie acordate, prin lege, competente sporite in domeniul padurii. Impadurirea si reimpadurirea masiva sunt singurele masuri ce trebuie luate urgent, chiar din aceasta toamna.
- Declaratia dvs. privind Rosia Montana a avut un larg ecou in opinia publica. Ati anuntat ca studiul de impact asupra mediului trebuie refacut daca o singura familie din comuna refuza sa se mute. Va mentineti pozitia?
- Aceasta pozitie nu este negociabila. Asa spune legea; noi stiam ca proiectul se va face intr-un loc golit de populatie, dupa cum scrie in Studiul de Impact inaintat de Rmgc, dar la fata locului sunt peste o suta de familii care nu vor sa-si vanda casele si pamantul. Singura solutie este refacerea totala a Studiului, dar cu grija fata de localnici, sa nu fie tulburati de procesul industrial. Trebuie vazut daca se poate desfasura exploatarea in situatia in care traiesc oameni acolo. Numai dupa ce Compania ne va demonstra ca se poate exploata aurul in spatele gospodariilor oamenilor si dupa ce vom avea si noul Studiu de Impact, vom putea decide daca le dam aprobarea finala sau nu.
- Guvernul sustine interzicerea cianurii in minerit. Aceasta ar putea fi prima lege adoptata de Camera Deputatilor dupa vacanta. Sunteti contra sau pentru cianura?
- Legea Cianurii, sprijinita de guvern, aduce o noua pozitie fata de tot ce inseamna minerit in Romania. Daca Parlamentul o va vota inainte de finalizarea procedurilor aflate in curs, proiectul Rosia Montana va fi supus acestei legi. De altfel, dincolo de legea care va fi votata sau nu de Camera Deputatilor, daca Compania nu va combate cu argumente solide opiniile unor specialisti si ale publicului, atunci reprezentantii ministerelor interesate si ai Academiei Romane, reuniti in cadrul sedintelor lor periodice (Cat), nu vad cum ar putea da unda verde acestei investitii.