- Ca sa raman in nota intrebarii, as spune ca ruptura de electorat din evolutia societatii romanesti are un efect echivalent cu o auto-castrare politica. Udmr a abandonat de mult cauza drepturilor culturale a maghiarilor, de care de altfel nici nu s-a ocupat in actuala guvernare. Pana si europarlamentarii care promoveaza agresiv la Bruxelles cauza unei universitati maghiare si a bilingvismului la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj sunt figuri marginale in cadrul Udmr. Prezenta acestei formatiuni la guvernare sau in preajma guvernarii, in ultimii sapte ani, nu s-a materializat intr-un sprijin substantial pentru zonele locuite de maghiari, ci doar in inflorirea situatiei materiale a liderilor formatiunii. O scurta calatorie prin judetele Harghita si Covasna va dezvalui o zona cu imens potential turistic, peste care ultimii 17 ani nu par sa fi lasat decat urme imperceptibile in privinta dezvoltarii si incurajarii initiativei private, ca sa nu mai vorbim de starea jalnica a drumurilor. Pe scurt, Udmr a devenit tot mai mult un partid (desi nu este inregistrat ca atare) ca toate partidele: preocupat de participarea la impartirea avantajelor puterii si mai putin de electorat. Odata cu acest fenomen a aparut si contestarea din interior, concretizata in infiintarea Uniunii Civice Maghiare, ceea ce a facut ca electoratul maghiar sa iasa din captivitatea "partidului unic". Tendinta de scadere a popularitatii Udmr pare sa se fi accentuat dupa alegerile din 2004 si mai ales dupa ce formatiunea condusa de Marko Bela s-a pozitionat clar de partea Pnl, Pc si Psd, atat in ostilitatea fata de Monica Macovei, cat si in demersul privind demiterea presedintelui Traian Basescu. Concetatenii nostri maghiari nu par sa fie prea incantati de razboiul dus de domnul Gyorgy Frunda impotriva fostului ministru al justitiei, de pilda, si poate nici de implicarea ministrului Zsolt Nagy intr-un dosar de "spionaj si tradare" sau de faptul ca Dna cerceteaza afacerile lui Attila Verestoy.
Declinul Udmr a fost anticipat de unii politicieni maghiari, cum ar fi Peter Eckstein Kovacs, dar avertismentele lor nu au fost luate in serios, iar conducerea formatiunii nu a reusit pana acum sa iasa din capcana complicitatii cu puterea.
In ceea ce priveste Prm, putem vorbi de o pierdere accentuata de viteza, din cauza incremenirii intr-un proiect depasit. Retorica nationalista nu mai are cautare dupa integrarea in Ue. O populatie mai informata, racordata la ideile si valorile europene, intelege ca nu are de ce sa se teama de resuscitarea hoardelor lui Attila. In ceea ce priveste retorica justitiara, anti-mafiota, cea care a asigurat de fapt popularitatea partidului in 2000, ea si-a pierdut din relevanta, dupa reformele realizate de Monica Macovei si, mai ales, dupa reformarea Dna sub conducerea procurorului sef Daniel Morar. Anchetarea unor inalti demnitari, ca Adrian Nastase de pilda, a demonstrat ca in Parchete exista un inceput de independenta politica. Faptul ca Prm s-a situat de partea anchetatilor si nu a anchetatorilor in aceste cazuri a ridicat probabil niste semne de intrebare in randul alegatorilor.
Totodata, nu poate fi neglijata ostilitatea afisata fata de Traian Basescu si participarea la coalitia constituita pentru demiterea presedintelui. Ca si ceilalti membri ai acestei coalitii, Prm a pierdut puncte in sondaje. Daca adaugam la toate acestea concurenta din partea lui Gigi Becali, pe acelasi segment de electorat, putem intelege mai bine de ce Prm incepe sa-si piarda alegatorii. Probabil insa ca nu putem incheia fara a preciza ca Prm nu si-a adecvat mesajul la asteptarile actuale ale cetatenilor si nu a prezentat solutii economice, iar prin contestarea vehementa a condamnarii comunismului de catre seful statului la 18 decembrie 2006, s-a conturat ca un partid care apara mostenirea comunista. Putini romani isi mai doresc acest lucru in 2007.
Acelasi sondaj plaseaza Pd-ul in fruntea optiunilor publice, cu o sustinere de aproape 50%. Ce a facut fostul partid al lui Traian Basescu ca sa merite atata incredere?
- A devenit deja o banalitate sa afirmi ca Pd isi datoreaza popularitatea faptului ca electoratul il percepe ca fiind partidul presedintelui. Fara indoiala, aceasta asociere este un factor important al cresterii sale spectaculoase in sondaje, mai ales dupa sprijinul total acordat lui Traian Basescu in campania pentru revenirea sa la Cotroceni, dupa ce a fost suspendat de coalitia celor 322. Nu este insa singurul factor favorizant. Pd a beneficiat imens si de pe urma sustinerii Monicai Macovei pe postul de ministru al justitiei in primul guvern Tariceanu. Realizarile ei in asigurarea independentei politice a Parchetelor, eforturile aproape supraomenesti de a impune legea Ani in varianta sa initiala, intransigenta si refuzul compromisurilor politice atat de detestate de cetateni au avut efecte benefice, nu numai pentru imaginea fostului ministru al justitiei, ci si asupra partidului care a sustinut-o. Imaginea pozitiva de care s-a bucurat si se bucura Monica Macovei si fostul ministru de interne Vasile Blaga, tenacitatea si discretia altor fosti ministri ca Anca Boagiu si Sulfina Barbu au facut, probabil, sa paleasca perceptia negativa a altor demnitari Pd, ca Gheorghe Dobre si Mihail Hardau.
Democratii insa nu trebuie sa le fie recunoscatori doar lui Traian Basescu, Monicai Macovei si lui Vasile Blaga pentru popularitatea lor, ci si liberalilor. Daca acestia nu i-ar fi dat afara din guvern, transformandu-i in victime si oferindu-le posibilitatea de a critica liber guvernul din opozitie, probabil ca procentele inregistrate in intentiile de vot ar fi fost ceva mai reduse. Acum insa, Pd face figura de alternativa la guvernare, incurajand speranta ca ar putea fi imun la combinatiile politice imunde si obositoare care au scarbit electoratul in ultimii ani. Este, deocamdata, o chestiune de perceptie, care se cere confirmata de practica.