Inapoi, la masa bunicilor
Nu doar Ce punem in farfurie e important pentru sanatate, ci si Cand si Cum ii golim continutul. Pentru ca hrana sa se transforme in viata lunga, ea are nevoie de protocol
In urma cu o suta de ani, cand iluminatul electric nu fusese inventat, si la lasarea serii intunericul era alungat cu flacaruia timida a opaitului, oamenii erau intr-o legatura mult mai stransa cu ritmurile naturale de viata. Ca atare, si orele de masa erau in mare masura gandite dupa ciclurile zi-noapte, fiind in asa fel stabilite, incat micul dejun sa fie la rasaritul soarelui, pranzul la amiaza si cina cel tarziu la orele 19. Bunicii nostri nu luau cina la miezul noptii, ca azi, si nu umblau cu suplimente de hrana in buzunar, fie ele dulciuri sau saraturi. Hranitul la orice ora din zi si din noapte era vazut ca un abuz, un viciu, fiind asociat instinctiv cu lenea si delasarea. Astfel s-au format din vremuri stravechi niste obiceiuri alimentare cat se poate de sanatoase, dispretuite si abandonate in zilele noastre, cand masa a devenit o placere in sine, un eveniment. Dar lucrurile incep sa se schimbe... Studii recente, referitoare la influenta ritmurilor circadiene asupra digestiei si a metabolismului, reactiveaza protocolul culinar al bunicilor nostri, ca pe o conditie a sanatatii. Dar mai este ceva de adaugat: acum 50-100 de ani, hranirea era un act colectiv. Chiar daca pranzul era luat in camp (tineti minte magistrala scena din "Morometii"?), se strangeau toti membrii activi ai familiei sa se bucure impreuna de el. Apoi, cinele erau momentul in care toata familia, cu mic cu mare, se aduna, iar simplul act de a manca se transforma in prilej de bucurie, de comuniune cu cei dragi. Fara indoiala, este o mare diferenta intre felul in care se hraneau bunicii nostri, fericiti sa fie impreuna la sfarsitul unei zile de munca, si felul in care cinam noi, in fata televizorului, cu tava de mancare alaturi, absenti fata de toti si de toate din jur. Sunt diferente care pot parea mici, dar care au efecte semnificative asupra sanatatii.
Efectele hranirii
dezordonate asupra organismului
Cu o suta de ani in urma, chiar si in comunitatile foarte bogate, unde nu existau nici un fel de probleme alimentare, nu existau obezitate, bulimie sau anorexie. De asemenea, indigestiile, dispepsia, colita de fermentatie erau raritati, bolile digestive fiind de cele mai multe ori de natura infectioasa. Ei bine, la omul modern, care mananca grabit, cand apuca si cat apuca, bolile digestive, mai ales cele cu o componenta psihologica evidenta, sunt la ordinea zilei. Organismul uman, fiind proiectat pentru o viata diurna, digera si metabolizeaza cu greu hrana ingurgitata la ore tarzii, in noapte, neregulat sau, mai rau, suplimentata pe tot timpul zilei. Pe urma, mancatul in conditii de stres, ori combinat cu uitatul la televizor, este de natura sa produca la randul sau tulburari de apetit, de obicei in sensul amplificarii necontrolate a acestuia, ceea ce duce la supra-greutate, obezitate ori bulimie.
Concluzii
De la descoperirea focului (care a dus la aparitia hranei gatite) si pana azi nu a mai existat in istoria umanitatii o modificare de o asemenea amploare a alimentatiei omului. In doar cateva zeci de ani, modul nostru de a ne hrani a suferit transformari radicale. Au aparut alimente care nu existau, hrana traditionala a fost gradat modificata prin intermediul mijloacelor industriale, multe alimente au fost treptat uitate si eliminate din dieta zilnica. In lumina datelor prezentate, trebuie sa recunoastem ca, pur si simplu, noi, oamenii moderni, mancam tot mai prost. Ne hranim cu faina alba care ne ingrasa, cu zahar rafinat care produce diabet, cu uleiuri care infunda vasele de sange, cu carne cancerigena, inecand totul cu aditivi bine mirositori si frumos colorati, asa incat sa uitam ce mancam. Ne hranim pe apucate, transformand mancarea din necesitate in placere si, uneori, chiar in viciu. In zadar Ministerul Sanatatii a obligat televiziunile sa spuna ca "Excesul de sare, grasimi si zahar este daunator." ori ca "Excesul de alcool dauneaza grav sanatatii", cata vreme nu se urmareste incurajarea prin masuri clare a unei alimentatii sanatoase, echilibrate, cu produse ecologice. De fapt, oficialitatile noastre incurajeaza o alimentatie nesanatoasa. S-a inceput cu aberatia sarii iodate, impusa in mod obligatoriu in consum, se continua cu fortifierea painii, prin adaosuri de fier si acid folic, care sa ne faca grasi, frumosi si sanatosi ca niste pui de avicola. In viitor, politicienii dornici de inavutire vor introduce, poate, alte noi reguli, prin care sa fim efectiv fortati sa inghitim si alte substante artificiale pentru a compensa deficientele unei alimentatii, culmea... tot artificiale, creatoare, perpetuu, de boli. Singura solutie care ramane este sa devenim constienti de faptul ca noi suntem singurii responsabili de ce si cum mancam si, ca atare, starea de sanatate depinde de vointa noastra. Iata ce putem face in mod concret:
Poftiti la masa, ca acum 100 de ani
Traim intr-o Romanie in care gospodariile taranesti inca nu au murit, in care produsele alimentare curate sunt deocamdata la indemana, e drept, cu un anumit efort. Si pentru ca afara este plina vara si alimentele sanatoase abunda pe toate pietele taranesti, haideti sa incercam, macar pentru un timp, sa mancam la fel de curat, de sanatos si de simplu ca acum 100 de ani. Veti spune, poate, ca acum 100 de ani, oamenii nu erau mai sanatosi, pentru ca media de viata era mai scazuta. Da, dar cei care ne dau aceste statistici uita sa spuna ca tot in acele vremuri bolile nu erau provocate de hrana modificata si consumata in exces, ci de hrana saraca si prea putin de lipsa igienei si a asistentei medicale. Si tot atunci, teribilul cancer era de cateva ori mai putin frecvent, obezitatea aproape nu exista, diabetul era o raritate, la fel si infertilitatea, migrena, insomnia sau depresia. Boli care acum sunt la ordinea zilei, in tot mai civilizata noastra lume, atunci erau raritati. Asa ca merita din plin sa ne aducem aminte cum se mananca sanatos. Un program in sapte puncte:
Inlocuiti pe cat posibil faina alba cu cea neagra.
Renuntati complet, macar pentru cateva luni, la zahar si la produsele care il contin.
Inlocuiti carnea cu oua, lactate (de la producatorii autohtoni) si leguminoase, adica naut, soia, linte, fasole, mazare.
Eliminati complet din alimentatie uleiul rafinat si dublu rafinat, margarina si prajelile, folosind uleiul presat la rece si semintele neprajite.
Refuzati sa mai consumati, atat dvs., cat si copiii dvs. orice aliment care contine aditivi alimentari sintetici, adica E-uri.
Procurati-va pe cat posibil doar legume si fructe crescute in gospodariile noastre taranesti, intrucat au gust si calitati nutritive net superioare vegetalelor, oricat de aratoase, aduse din import.
Mancati regulat, doar in timpul zilei (niciodata noaptea) si, foarte important, pe cat posibil, alaturi de cei dragi.
Pentru sanatatea noastra si a celor dragi noua, merita sa ne intoarcem la o alimentatie sanatoasa. La fel ca si fericirea, sanatatea incepe cu lucruri simple.
***
Mirodeniile
Dupa ce bucataria europeana a descoperit savoarea mirodeniilor orientale, nu s-a mai despartit de ele, aducandu-le, adesea, de peste mari si tari. Rand pe rand, piperul, cuisoarele, scortisoara, nucsoara, ghimbirul sau oregano au devenit rafinamente gastronomice ce au ridicat bucataria la rang de arta. Dar dincolo de savoarea lor nutritiva propriu-zisa, ele au si efecte terapeutice, fiind un fel de catalizator in alimentatie, stimuland si regland digestia, impiedicand aparitia unor tulburari digestive, ajutand metabolismul, regland apetitul, ajutand la conservarea alimentelor. Consumate cu masura, mirodeniile au, asadar, un rol benefic asupra organismului. Problema este ca acum aproximativ o suta de ani a aparut si asa-numita industrie alimentara care, descoperind succesul plantelor aromate, s-a gandit sa le recreeze sintetic, pentru a obtine profit. De aici si pana la a descoperi substante chimice care sa preia rolul traditionalelor mirodenii nu a mai fost decat un pas. El a fost facut cu entuziasm prin anii `50-`60, cand au fost introdusi masiv in hrana primii aditivi alimentari, adica substante care amplificau gustul alimentelor, le afanau facandu-le mai pufoase, le amplificau aroma, le prelungeau termenul de valabilitate, le colorau... S-a nascut, astfel, cu ajutorul chimiei, un "paradis" al alimentatiei moderne, pe care organismele noastre si ale copiilor nostri il platesc din greu.
Efectele aditivilor sintetici
(E-urilor) asupra organismului
Sunt foarte greu de descris intr-un paragraf, intr-un articol sau chiar intr-o carte. Efectele adverse ale celor aproape o suta de E-uri care sunt folosite in prezent sunt atat de multe, incat nu ajung sute de pagini ca sa fie descrise. Apoi, studiile privind efectele fiziologice ale acestor aditivi sunt abia la inceput, asa incat informatia este foarte departe de a fi completa. De fapt, Ministerul Sanatatii, care interzice zeci de plante medicinale practic inofensive, a aprobat cu ochii inchisi folosirea diferitelor E-uri, in conditii cand aparent banalul acid citric din sucuri si creme, de pilda, modifica secretiile gastrice si lezeaza epiteliile tubului digestiv, nitritii din mezeluri ataca ficatul si distrug celulele hepatice, glutamatul din dulciuri si din felurite conserve inhiba sistemul imunitar si perturba echilibrul endocrin. Fiecare E are o tot mai lunga, pe masura ce avanseaza studiile, lista de efecte adverse. Subiectul este atat de ingrijorator, incat va promitem o revenire intr-un articol mai amplu, in care vom detalia efectele fiziologice ale aditivilor alimentari. Deocamdata, sa vedem doar cateva din cele mai frecvente boli produse de acestia.
Boli la care ne predispune consumul
de alimente cu aditivi sintetici
Sunt atat de multe, incat este greu de hotarat cu ce sa incepem. Vom incepe cu boala canceroasa si leucemia, a caror incidenta este mult marita de consumul de alimente cu coloranti (nitritii), cu conservanti (benzoatul de sodiu si de potasiu), cu amelioratori de gust. Urmatoarele afectiuni incriminate sunt alergiile, tot mai frecvente la marii consumatori de alimente cu aditivi, mai ales copii. Nu in ultimul rand, trebuie amintite tulburarile de apetit alimentar, ingrasarea excesiva, problemele legate de sistemul nervos, problemele endocrine. Asa cum spuneam, vom reveni intr-un articol amplu cu noi precizari, referitoare la efectele nocive ale aditivilor alimentari.