Pana acum, reuniunile acestui parnas academic, cuprinzand un numar de treizeci de poeti (din tara noastra fiind aleasa Ana Blandiana), s-au desfasurat, prin rotatie, exclusiv in citadele occidentale. Gazduit pentru prima data dincoace de fosta "cortina de fier", evenimentul a semanat cu o imbratisare a celor doua Europe reunite prin cultura. Sesiunea a iesit dintre peretii elitisti si s-a amestecat cu locuitorii Sibiului, cu elevi, cu tarani, cu cititori si ascultatori de limba romana si germana.
Trebuie spus ca sediul Aep se afla in Luxemburg (cealalta capitala culturala a acestui an), ca presedintele ei este Anise Koltz, o venerabila poeta luxemburgheza (care si-a inceput cariera scriind in limba germana, inainte de a deveni o cunoscuta autoare de limba franceza), ca buna parte din populatia saseasca a Transilvaniei a venit tot din Luxemburg si ca - inainte cu secole de ingemanarea europeana de azi - germanii sibieni si marginenii romani au trait intr-o armonioasa simbioza culturala si sociala. Si din acest motiv, miezul evenimentului a fost o excursie aprofundata in imprejurimi, in magnificul muzeu etnografic din Dumbrava Sibiului si in cateva sate faimoase din Marginime. Leagan genetic al culturii noastre, care a dat tarii pe Saguna, Goga si Cioran, ca sa nu mai vorbim de cei doisprezece membri ai Academiei Romane proveniti din Saliste, Marginimea Sibiului este o rezervatie de cultura si natura ramasa credincioasa unei Europe stravechi, mai plina de farmec si de firesc decat cea de azi. La Gura Raului, comuna in care se mai poarta inca, la sarbatori, magnificul costum popular alb-negru, oaspetii au asistat la liturghie, apoi la "strigarea poruncilor" (a noutatilor si dispozitiilor gospodaresti) de catre primar, apoi la un dans al copiilor incins pe estrada vechiului "joc" al comunei, avand in repertoriu ancestralele invartite si ironicele cimilituri pastoresti. Invatatoarele din spatele acestor mesageri ai traditiei, de varste intre 5 si 12 ani, aminteau, prin inspiratia si dragostea lor, de stirpea de "apostoli" si preoti care au educat de-a lungul veacurilor generatiile de ardeleni.
In comuna Sibiel, oaspetii s-au entuziasmat, admirand icoanele pe sticla din muzeul regretatului preot Zosim Oancea, cel care, dupa saptesprezece ani de inchisoare politica, a avut puterea sa stranga si sa salveze sute de capodopere ale mesterilor din toate partile Transilvaniei.
Doua recitaluri au avut loc in raza aceleiasi solidaritati a poeziei: unul pe o pajiste din Gura Raului, unde poetii romani veniti din Cluj, Iasi, Bucuresti, Alba Iulia, Craiova, Satu Mare, Oradea si, bineinteles, din Sibiu, si-au rostit versurile in fata colegilor lor europeni, celalalt in biblioteca Colegiului "Gheorghe Lazar" din Sibiu, unde a venit randul elevilor sa se produca in fata maestrilor romani si straini, recitand in limba romana, dar cu egala indrazneala si in limbile franceza si engleza, atat din cunoscutele opere ale oaspetilor, cat si din versurile proprii.
Punctul culminant al acestor trei zile de lirism a fost regalul de poezie oferit sibienilor de oaspetii academicieni, in foaierul salii de concerte "Thalia" (o bijuterie de arhitectura moderna, decupata din zidul cetatii medievale a Sibiului si adaugata vechiului teatru). Ca amfitrion al intregului eveniment si moderator al recitalului, Ana Blandiana si-a prezentat colegii veniti din zece tari europene, inainte ca acestia sa-si recite propriile poeme. Versiunea romaneasca a versurilor a fost rostita de Ion Caramitru, cu inconfundabilul sau amestec de lirism si umor. In final, actorul a oferit un supliment: fragmente din spectacolul eminescian pe care il prezinta de mai multi ani in tara si peste hotare. Rostite in engleza anului 2007, meditatiile geniului adolescent au dat ascultatorilor din sala "Thalia" impresia intalnirii cu un arhetip al lirismului etern, care se intalneste cu un alter ego de peste un secol si jumatate, cu intelepciunea pe care stiinta si filozofia lumii au tezaurizat-o peste timp.
Cornel Florian