La Cotroceni, intre 10 mai si 10 iunie, o ampla si puternica expozitie a acaparat privirea si sufletul vizitatorilor. Dintre boltile si firidele vechi, de caramida, ale Palatului, tablourile pictorului Marin Gherasim au pulsat in tonuri si semne esentiale si vii - ca intr-un drum printre geometrii sugerate, palpitand de viata si de o aspiratie intensa spre sacru. La cei aproape 70 ani ai sai, Marin Gherasim este de mult timp unul dintre capetele de afis ale picturii noastre de azi. El face parte dintr-o generatie de mari artisti, dar extrem de diferiti ca opera: de la Stefan Caltia, Ilie Boca si Sorin Ilfoveanu, pana la Teodor Moraru si regretatul Horia Bernea. Marin Gherasim s-a nascut pe 16 decembrie 1937, la Radauti. Este, asadar, inca un talent rasarit din Bucovina, din rezervorul acela ce pare ca nu va seca nicicand! Dupa ce, in 1962, absolva Academia de Belle-Arte bucuresteana, artistul se va imparti constant intre atelier, masa de scris si cariera universitara, la aceeasi Academie unde din 1990 este profesor. Calea pictorului Gherasim a insemnat efort si cautare continua. Caci formula lui de maturitate, extrem de personala - interiorizata si senina -, e departe de tablourile de inceput, pictate in culori debordante si tusa puternica. Dar aceste cautari de ucenic pe un drum de maestru au fost rasplatite din plin! Pe langa toate premiile mari ale Academiei Romane si Uniunii Artistilor Plastici, Marin Gherasim a obtinut foarte puternice distinctii in strainatate; intre ele, prestigiosul premiu Caravaggio (Roma, 1981) si recent, "Medalia de argint pentru pictura" la Salonul de la Grand Palais (Paris 2006). Iar tablourile i-au fost expuse in cele mai "fierbinti" zone culturale ale lumii: din Japonia pana in Austria, Germania, Olanda, Danemarca, Anglia, Franta si Grecia.
Ca orice artist autentic, Marin Gherasim are darul de a surprinde tot timpul! Asa s-a intamplat si la Muzeul Cotroceni, unde, dincolo de prospetimea ideilor si a culorilor, artistul a mai aratat ceva: stradania de a merge pe drumul spinos si greu al unei noi forme de pictura religioasa. Una in cheie mai putin directa, alta decat a icoanelor. Si care, pusa sub semnul credintei, isi pastreaza totusi poezia laica. Pictorul si-a numit expozitia "Reconstruirea absidei" - dupa o tema a sa, cu totul speciala. Absidele sunt acele nise semicirculare sau poligonale ce apar in arhitectura bisericilor. Dintre ele, cea mai importanta e absida altarului. Iar absida a fost preschimbata de artist in metafora a bisericii! O metafora-simbol! Si de 30 de ani, tot picteaza Marin Gherasim la biserici in forma aceasta a lui, cu totul noua - a absidelor. La Cotroceni, el si-a inchinat expozitia martiriului a doua biserici: biserica Cotroceni si manastirea Vacaresti. Si a adaugat: "In anii in care la noi se distrugeau biserici, eu le construiam in chip simbolic in picturile mele". Printre abside, pictorul pusese si alte semne in tablouri, linistitoare si profunde: Coifuri, Stihare, Scuturi, Armuri, Cartea Cartilor, Tronuri, Cetati. Ici-colo, in picturi apareau, delicate si tenace, insemne crestine: cruci, monograma hristica, insertii fotografice de icoane vechi... Dar erau si destule Pomelnice - tablouri pictate maiestrit si migalos! "Tatal meu, fiind preot, aducea intotdeauna acasa acele biletele pe care le primea in usa altarului, spre pomenire. Si tata niciodata nu le-a distrus. Le pastra ca pe niste lucruri sacre, incredintate lui. Eu, copil fiind, le vedeam. Si erau nume vechi acolo, de oameni ce nu mai erau. De atunci, eu am sentimentul cert ca in clipa in care scriu numele unei persoane care a existat, o inviu" - mi se confeseaza dintre tablouri, cu tonul lui blajin si sfatos, maestrul Gherasim. Dupa care imi mai arata un pomelnic: un "Martirikon" cu martirii crestini din secolul Iii din Dobrogea, de la Halmiris.
La plecare, am vazut intr-un colt o mica piatra, veche si sculptata. Nu scria nimic pe ea. "E un brau din biserica daramata la Cotroceni. Am pus-o aici, pentru ca are ceva sfant in ea", mi-a spus pictorul. Iar mica relicva incheia cu delicatete stralucitoarea expozitie a lui Marin Gherasim, o expozitie care a stat sub semnul bucuriei culorii si al credintei.