O stire alarmanta s-a aflat pe primele pagini ale ziarelor din saptamanile trecute: "Romania nu va primi nici un ban pentru agricultura de la Ue, in acest an!". Caz fara precedent in analele Uniunii, Romania se face de ras inca o data, dovedindu-si incapacitatea institutionala si amatorismul guvernamental. Cauza? Slabiciunile jenante ale guvernului condus de Calin Popescu Tariceanu, lipsa specialistilor, neputinta batranicioasa de a conduce si organiza, competenta inlocuita de nepotismul de partid. Ca niciodata, Romania are de luat bani cu carul (numai pentru investitiile in agricultura, din acest an, ar fi trebuit sa intre circa 600 de milioane de euro, bani gratuiti!), dar nu e in stare sa-i indese in buzunar. Experti independenti, precum Valeriu Steriu, presedintele Asociatiei Patronale din Industria laptelui, cred ca neputinta guvernamentala isi are originile in dorinta fostelor partide aliate la guvernare de a avea fiecare agentia lui de plati europene. Desi celelalte tari aderate la Ue au functionat si functioneaza bine cu o singura agentie, d-l Tariceanu & comp., ignorand Tratatul de aderare a tarii noastre la Ue, au decis ca Romania nu poate functiona decat cu doua agentii, deoarece erau de facut unele cadouri clientelei politice. Asa au aparut Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (Apdrp) si Agentia de Plati si Investitii in Agricultura (Apia), una cu 5000 de angajati, cealalta cu circa 1500. Numar dublu de sedii, numar triplu de computere, costuri triple din banii publici. Potrivit ultimelor informatii pe care le detinem, Strategia guvernamentala de investitii in agricultura, trimisa la Bruxelles in ianuarie 2007, a fost returnata zilele trecute Bucurestiului facuta varza, plina de corecturi si adnotari. Potrivit estimarilor, cea mai realista perioada in care Romania se poate astepta la sosirea primelor subventii agricole si de dezvoltare rurala de la Ue este vara anului viitor (!). Si pentru ca totul sa fie pecetluit in familia liberala, directoarea Apdrp, Cornelia Harabagiu, responsabila pentru toate intarzierile amintite mai sus, in loc de a fi demisa, a fost promovata de dl Tariceanu, in plina criza de personal a Pnl, in functia de secretar de stat la Ministerul Agriculturii! Aceasta este, pe scurt, explicatia ratarii celei dintai mari sume europene cu care Romania ar fi putut sa avanseze semnificativ pe drumul dezvoltarii rurale. In vremea asta, vecinii nostri bulgari, dupa ce ne-au luat-o inainte in turism, ne lasa repetenti si la agricultura. Inregistrata la fata locului, relatarea care urmeaza ii apartine unui specialist: Vency Angelov, membru in Consiliul Fundatiei "Sunny day" din Sofia, unul din cele mai mari Ong-uri specializate pe probleme rurale si agricultura.
"Este de mirare ca taranii romani mai au de
asteptat inca un an, pana vor utiliza
primele finantari europene"
- In Romania se lucreaza de doi ani la Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit - vehiculul prin care miliarde de euro vor fi drenate catre satele romanesti. Din pacate, acesti bani nu vor ajunge in Romania decat incepand cu vara anului 2008. Care este situatia in Bulgaria?
- Bulgaria va accesa primele fonduri de dezvoltare rurala in septembrie 2007. La noi, guvernantii au ales calea simpla, din punct de vedere organizatoric, preferand infrastructura deja existenta in cadrul Agentiei Sapard. Desi avem o coalitie la putere, partidele nu si-au facut propriile agentii, pentru clientii politici respectivi, ci au folosit birourile, sediile, calculatoarele si personalul Sapard, obisnuit deja cu birocratia europeana si cu elaborarea de proiecte. Pana la sfarsitul anului, vom utiliza circa 25% din fondurile alocate de Bruxelles, ceea ce este o nota buna pentru Bulgaria. Nici o alta tara intrata in Ue in 2004 n-a reusit sa atraga bani mai multi in primul an, suntem in grafic din toate punctele de vedere. Pentru noi, bulgarii, care privim cu invidie prieteneasca realizarile Romaniei, este de mirare ca taranii romani mai au de asteptat inca un an, care se adauga la jumatatea de an pierduta deja, pana vor utiliza primele finantari europene.
- Bulgaria este din nou inaintea Romaniei, de data asta nu la imagine, lobby si propaganda, ci direct la... cascaval, cum se spune, luandu-si partea din seiful comunitar. Astimp, pagubosul guvern de la Bucuresti nu face decat sa finanteze Bruxelles-ul, varsand miliardul de euro in contul contributiei de tara. Este adevarat ca, in timp ce in Romania Agentia de Plati nici nu este structurata, in Bulgaria a si fost acreditata de Ue?
- In Bulgaria, Agentia de Plati este acreditata de Ue, are elaborat statutul de lucru si va putea sa indeplineasca toate procedurile pentru plati in aceasta toamna. Vom folosi din plin cele doua cai: platile directe pentru agricultura si platile pentru dezvoltare rurala (din septembrie). Ne confruntam cu o singura situatie neplacuta: lucrurile au avansat atat de repede, incat taranii bulgari sunt inca neincrezatori, ne privesc cu suspiciune, nu cred ca banii vor ajunge la ei. In plus, ne confruntam cu o lipsa de cultura a taranilor, deoarece pana acum, subventiile au fost orientate doar spre marile exploatatii agricole. Este pentru prima data cand si mos Serbap din Vidin primeste bani pentru cei cativa decari de pamant ai sai (un decar = a zecea parte dintr-un hectar), cu conditia sa nu-i lase parloaga.
"Bulgaria a negociat
din timp soarta ciobanilor"
- Imediat dupa 1 ianuarie 2007, viata ciobanilor romani a fost tulburata de masuri guvernamentale absurde, prin care se urmarea distrugerea traditiilor. Doar presiunile societatii civile au determinat o amanare a aplicarii mecanice a unor directive ce nu se aplica nici in Ue. A cunoscut Bulgaria un soc asemanator?
- Nu. Bulgaria a negociat din timp soarta ciobanilor si, in general, a taranilor, astfel ca, imediat dupa 1 ianuarie, au intrat in functiune perioadele de gratie obtinute la negocieri. Cel putin cativa ani, oamenii au la dispozitie tot sprijinul pentru a se adapta la noile standarde europene de igiena, dar fara a-si abandona traditiile si obiceiurile - precum producerea branzei la stana sub control veterinar, vanzarea ei neingradita in pietele oraselor sau transhumanta. La noi nu s-a intamplat in nici un caz ceea ce am vazut la Bucuresti si in restul Romaniei, unde se instaurase la un moment dat, potrivit stirilor Tv, dictatura veterinarilor. Conditiile negociate sunt clare, termenele de aplicare sunt destul de lungi, n-avem de ce sa ne aratam mai catolici decat Papa, dar nici nu dorim sa ne sustragem de la obligatiile pe care ni le-am asumat de buna voie. La negocieri, am cautat sa impacam si interesul national, si cerintele europene, astfel incat sa nu aducem prea multa suferinta in tara prin integrare. Sa gasim calea cea mai buna pentru producatorul bulgar, fie el taran, cioban sau mare fermier. Interesant a fost ca Bruxelles-ul insusi a venit cu idei favorabile bulgarilor, dand solutii rezonabile pentru cele mai spinoase situatii, cum ar fi faramitarea proprietatii funciare.
"La Sofia, legile si hotararile de guvern menite
sa consolideze statutul european al tarii trec
usor si fara emotii prin parlament"
- Programul strategic de integrare a Romaniei in Ue intarzie sa fie lansat de guvernul de la Bucuresti. Are guvernul bulgar un astfel de program national?
- Desigur ca are, dar este impartit pe domenii. Fiecare minister important (Educatie, Munca, Dezvoltare, Mediu, Agricultura etc.) are programul sau, aprobat in guvern si trimis la Bruxelles. Luate la un loc, aceste programe sectoriale vor asigura modernizarea Bulgariei si transformarea ei, pe termen mediu si lung, intr-un actor principal in cadrul Uniunii.
- Ce rol a jucat in aceasta directie stabilitatea politica si coeziunea coalitiei de la putere din Sofia?
- Guvernul Bulgariei este sustinut de o coalitie larg majoritara, opozitia fiind foarte slaba. Astfel, legile si hotararile de guvern menite sa consolideze statutul european al tarii trec usor si fara emotii prin parlament. La Sofia, practic, nu se face nici o concesie opozitiei populiste.