Selectia "Formula AS"

Adriana Bittel
Mario Vargas Llosa, "Ratacirile fetei nesabuite", roman, traducere si note de Luminita Voina-Raut, Editura "Humanitas" (tel. 021/311.23.30), 340 pag.

Mario Vargas Llosa, "Ratacirile fetei nesabuite", roman, traducere si note de Luminita Voina-Raut, Editura "Humanitas" (tel. 021/311.23.30), 340 pag.
Toate cartile lui Mario Vargas Llosa - romane, eseuri, memorialistica, teatru - au fost traduse la noi, majoritatea fiind tiparite in mai multe editii, fiindca s-au vandut bine. Scriitorul, de decenii o personalitate aclamata mondial, ne-a vizitat de doua ori tara si si-a impresionat admiratorii romani prin lipsa aerelor de vedeta, prin caldura si comunicativitate. Omul are totul pentru a placea: e frumos, cosmopolit, elocvent si cu o disponibilitate inteligenta. Asta, pe langa faptul ca e unul din povestitorii virtuozi, care nu se repeta de la o carte la alta, desi scrie mult. Talentul ii permite sa abordeze subiecte variate si sa cucereasca, la fiecare nou volum, milioane de cititori, cu grad de instruire si traditii culturale diferite. Din America lui latina si pana in Europa de Est, din Occident si pana in Japonia si Australia e recunoscut ca un mare scriitor care stie sa-si atraga adeziunea publicului larg. Caci are putinta de a vorbi curiozitatii general omenesti, retetele lui secrete de a-si imbarca cititorul si de a-l duce cu el de la prima la ultima pagina, nelasandu-l sa se plictiseasca nici o clipa. Si asta de vreo 45 de ani, de la primele romane, "Orasul si cainii", "Casa verde", "Conversatie la Catedrala", "Matusa Julia si condeierul", "Razboiul sfarsitului lumii" si pana la cele mai noi, "Sarbatoarea tapului" (2000) si "Paradisul de dupa colt" (2003), traduse la noi in 2002 si 2004 (vi le-am recomandat entuziast, in aceasta rubrica, daca va amintiti). Cel mai nou roman al lui Llosa, "Traversuras de la nina mala", publicat in versiune originala toamna trecuta, a aparut acum in romaneste aproape concomitent cu traducerea franceza (asta da, globalizare!). Este vorba de un roman de dragoste in care scriitorul, proaspat septuagenar, isi pune la bataie intreaga experienta de seductie a cititorului, toate resorturile de captatie: naratiune la persoana I, ca o confesie soptita la ureche, aventuri extravagante si picante, mutate de la Lima la Paris, Londra, Tokio si Madrid, mister si tensiuni, umor si drama. Scenariul principal, al pasiunii unui "baiat bun", conformist si sentimental, pentru o "fata rea" - manata doar de ambitii nesabuite de a ajunge in varful societatii, printre cei bogati si puternici - are ceva fals, de telenovela si melodrama, dar se salveaza de kitsch printr-o pofta magnifica de a povesti si printr-un dozaj rafinat al realului "documentar", cu fictiunea sentimentala. Naratorul, peruanul Ricardo Somocurcio, isi relateaza existenta cronologic, din copilaria in cartierul burgheziei instarite din Lima, unde o intalneste prima oara si se indragosteste de "micuta chiliana Lily", si pana la 55 de ani, cand moartea il desparte definitiv de unica sa dragoste, regasita si pierduta, sub diverse identitati, timp de patru decenii. Stabilit la Paris si ajuns translator poliglot la Unesco, voiajand prin toata lumea din motive profesionale, Ricardo isi reintalneste periodic obsedanta iubire sub nume false - tovarasa Arlette, militanta de stanga trimisa pe filiera clandestina la instructie revolutionara in Cuba lui Castro, doamna Arnoux, eleganta sotie de diplomat francez, Mrs. Richardson, perechea unui bogat afacerist englez din Newmarket, Kuriko - sclava sexuala a unui crud si pervers sef de clan mafiot din Tokio... Fata cea rea cu multe identitati, careia Ricardo nu-i afla decat intr-un tarziu adevaratul nume si originea, intra si iese mereu din viata lui, mintindu-l, tradandu-l, manipulandu-l, exasperandu-l pana in pragul sinuciderii. Aventurile in care se lanseaza aceasta femeie glaciala, ahtiata de bani si de puterea pe care o aduc acestia, ii dau prilejul lui Llosa de a evoca, prin intermediul lui Ricardo, lucruri traite de el insusi: convulsionata istorie peruana din a doua jumatate a secolului 20, Parisul anilor 50-60, Londra miscarii hippie, Madridul artistic al sfarsitului de secol... Pe trunchiul cam neverosimil al povestii de dragoste si tradare, care-si dezleaga misterul doar in ultimele pagini, cresc mai multe ramuri epice, una mai frumoasa si mai deconcertanta ca alta, dar totul pare, in mod paradoxal, omogen. Fiindca talentul lui Llosa, care se joaca aici cu cliseele romanului popular si ale serialelor Tv, are o asemenea vitalitate si consistenta, incat iti anesteziaza spiritul critic.