100 de zile de la aderarea Romaniei la Ue

Ion Longin Popescu
Dr. Jurgen Henkel - Directorul Academiei Evanghelice "Transilvania" din Sibiu. "Optimismul manifestat pana acum in legatura cu aderarea Romaniei pare a fi in cadere libera in unele medii politice occidentale".

S-au implinit, recent, 100 de zile de cand Romania face parte din Uniunea Europeana. O perioada rotunda, un timp suficient de lung, ca sa putem observa in ce masura guvernantii de la Bucuresti au actionat ca lideri de talie europeana, intr-o tara europeana. Insa, cele patru luni care s-au scurs de la integrare au lasat unei bune parti a romanilor impresia ca intrarea in Ue a fost doar o bifare de activitate ca oricare alta, si nu o miscare istorica fara precedent. Spus pe fata, noul statut al tarii a ramas in ceata, din simplul motiv ca guvernul n-a elaborat inca strategia post-aderare (care ar fi trebuit sa fie gata la 1 ianuarie!, dar cand s-o elaboreze, daca grija principala a primului ministru a fost aceea de a se agata de scaun, razboindu-se cu presedintele tarii, cu propriii sai ministri si cu dizidentii din Pnl?) Suntem in Uniune, dar nu stim care va fi locul nostru intre partenerii europeni. Lasata din brate de comisarii de la Bruxelles, Romania celor 100 de zile in Ue a luat-o la vale, remarcandu-se in primul rand prin scandaluri politice si nebunia care bantuie in agricultura si zootehnie, lasate la voia veterinarilor. Puterea le-a luat mintile acestor functionari, in asa mare masura, incat au incercat, nu numai sa desfiinteze oieritul si transhumanta, dar au efectuat controale si au dat amenzi grele, pana si in fabricile de vinuri si rachiuri, unde n-aveau ce cauta. Cu o performanta guvernamentala atat de slaba, la ce ne puteam astepta? La copierea fara discernamant a directivelor de la Bruxelles si la incercarea de a le impune apoi romanilor "ad litteram", neadaptate la specificul tarii.
Un german get-beget ca d-l Jurgen Henkel, doctor in teologie ortodoxa si fin observator al realitatii romanesti, comenteaza pentru cititorii nostri aceasta perioada tulbure, din istoria scurta a Romaniei europene.

"Am fost foarte socat sa descopar
in Romania o militarie pro-Ue mai ceva decat in Germania"


- Slabiciunea guvernamentala de dupa 1 ianuarie a nascut monstri. Diversele agentii bucurestene, precum Autoritatea Veterinara, au iesit la drumul mare, la vanatoare de tarani. Asa cum, in vremea imparatului Napoleon, fiecare soldat visa ca poarta in ranita bastonul de maresal, si acesti veterinari s-au vazut dintr-o data comisari europeni, mai ceva decat comisarii stalinisti. Cum comentati aceasta distorsiune a mesajului autentic european?
- La noi, in Germania, circula o anecdota purtatoare de mult adevar, pe care o stim dintr-o satira politica engleza. Se spune ca, in momentul in care soseste o directiva de la Bruxelles pe masa cancelarului german, acesta ia pozitie de drepti, isi convoaca ministrii si le da sarcini precise, cu termene de indeplinire intocmai si la timp. Daca aceeasi directiva ajunge pe biroul primului ministru britanic, acesta o citeste cu luare aminte, zambeste relaxat si o pune pe birou, intr-un colt. Curand, alte hartoage o vor acoperi si va fi uitata. Cand mesajul european ajunge la Paris, primul ministru nici nu-l citeste, ci il pune intr-un sertar, cat mai jos, sa nu fie tentat cumva sa-l deschida, fie si din curiozitate. La Madrid, lucrurile sunt mai pragmatice: hartia respectiva este aruncata direct la cos, fara comentarii. Cat despre Roma, aici se rezolva mai simplu: posta speciala nici nu mai ajunge... Cu aceasta gluma in minte, am fost foarte socat sa descopar in Romania o militarie pro-Ue mai ceva decat in Germania. Eu stiam ca romanii sunt un popor cu umor, ca mai tot timpul spun ca tine, dar fac cum vor ei, ca nu-si abandoneaza trecutul si traditiile de dragul de a fi pe plac altora. In plus, ceea ce se intampla aici in domeniul agriculturii si zootehniei, cu toate amanarile de moment (generate de razvratirea ciobanilor), nu este cerut de Europa. Asadar, prima reactie dorit europeana a Guvernului Romaniei are putin in comun cu normele europene. Ceea ce in restul Ue nu este luat chiar asa in serios, aici se incearca a fi aplicat imediat, ceea ce dovedeste o rigiditate nespecifica romanilor. Spre exemplu, in Romania se cer reguli si standarde atat de drastice pentru functionarea restaurantelor, cofetariilor si pensiunilor rurale, incat, daca s-ar aplica si in restul tarilor Ue, multe unitati din Germania si Austria s-ar inchide a doua zi. Nemtii si austriecii nu pot indeplini (si nici nu-si propun s-o faca) standardele cerute de veterinarii din Romania. Puteti crede asta? E purul adevar.

"Daca citesti bine legile europene,
este foarte clar ca traditiile locale si
regionale sunt protejate in Ue,
nimeni nu doreste pierderea lor"


- Ne cere Ue sa desfiintam transhumanta si sa omoram ciobania, ori este vorba de o incompetenta a Bucurestiului in aplicarea directivelor europene?
- Daca citesti bine legile europene, este foarte clar ca traditiile locale si regionale sunt protejate in Ue, nimeni nu doreste pierderea lor. La noi, in Germania, sunt piete locale si regionale unde taranii isi pot vinde marfa, iar marfa lor este ecologica, fiind produsa in propriile gospodarii si ferme. Tocmai de aceea este foarte cautata. Si eu prefer sa mananc din productia ecologica rurala, nu din magazine en-gros. Nici la acest capitol, al sustinerii productiei ecologice si rurale, n-am observat la politicienii romani vreo preocupare serioasa in aceste patru luni. Se pare ca multi dintre dansii, preocupati de scandaluri si puciuri, n-au inteles ca Ue nu este doar o culegere de paragrafe si directive, un spatiu de comert liber sau de circulatie libera a persoanelor si capitalurilor. Ue este mult mai mult decat atat: o comuniune de valori si de convingeri de cultura, civilizatie si religie, un spatiu prietenos si plin de respect pentru specificul national si regional al membrilor sai.
- Anomaliile acestea nu s-au intamplat si in celelalte tari, in Ungaria, in Polonia si cu atat mai putin in Bulgaria. Care credeti ca au fost cauzele obiective?
- In primul rand, certurile nesfarsite care nu au dat timp destul politicienilor sa lucreze. Nimeni din Ue si chiar din Romania nu putea anticipa, in zilele de sarbatoare de la inceputul lui ianuarie, dimensiunea lor fara precedent de mai tarziu. Europenii stiu ca in Romania sunt multe partide si politicienii se cearta foarte des, dar masura scandalului de azi n-a fost imaginata de nimeni. In presa germana, multi sunt de parere ca problemele au fost tinute sub capac pana la aderare, iar acum au izbucnit cu o intensitate sporita, tocmai datorita presiunii acumulate in lunile de tacere scrasnita. Oricum ar fi, situatia nu este de natura sa aduca fericire la Bruxelles. Daca politicienii romani spuneau, inainte de aderare, ca Romania nu va provoca noi probleme Ue, ci dimpotriva, va incerca sa le rezolve pe cele existente, astazi, cand tara are un presedinte suspendat de parlament, se dovedeste contrariul. Optimismul manifestat pana acum in legatura cu aderarea Romaniei pare a fi in cadere libera in unele medii politice occidentale.

"Ue nu intervine in politica interna a Romaniei,
dar nu e fericita sa afle ca ministrii cu mari merite
in procesul de aderare, pe care membrii Comisiei Europene
mizau in continuare pentru desavarsirea reformelor,
astazi sunt aruncati peste bord, la fel ca presedintele
care a declansat lupta impotriva coruptiei si a condamnat comunismul"


- Imaginea partidelor napustite asupra presedintelui pune in lumina grupuri de politicieni tematori ca-si vor pierde privilegiile si ar putea ajunge in fata justitiei. Cum vede un spectator neutru, ca dv., acest handicap al Parlamentului de la Bucuresti?
- Dupa parerea mea, in momentul actual, partidele parlamentare ar trebui sa se preocupe mai mult de tara, decat de certuri si miscari contra-naturii pe scena publica. Ma refer la suspendarea presedintelui si la ruperea Aliantei Da. Aceste rasturnari neasteptate de situatii nemultumesc atat Ue, cat si populatia Romaniei. Discut cu multi romani care imi spun ca bucuria generala de a intra in Ue a fost umbrita si pusa in paranteza de politicienii tot mai rupti de popor si de realitate. Desigur, Ue nu intervine in politica interna a Romaniei, dar nu e fericita sa afle ca ministrii cu mari merite in procesul de aderare, pe care membrii Comisiei Europene mizau in continuare pentru desavarsirea reformelor, astazi sunt aruncati peste bord, la fel ca presedintele care a declansat lupta impotriva coruptiei si a condamnat comunismul. Iata o imagine care nu ajuta deloc Romaniei.
- Gasiti vreo explicatie de profunzime a situatiei politice din Romania, unde nu mai stii cine este in opozitie si cine la putere?
- Cred ca e vorba de o lipsa acuta de cultura politica. In aceasta tara, deseori se pare ca se intra in politica, nu din convingeri ideologice sau din dorinta altruista de a face ceva pentru natiunea romana, ci din interes personal si de grup. Si in alte parti, mai la vest, se intampla oarecum la fel, nu e nimic nou sub soare, dar intensitatea scandalului si confuziei de la Bucuresti ii pune in umbra chiar si pe cei mai mari experti din Occident in materie de politicianism si demagogie. Furia, injuraturile si certurile din Parlament si de la emisiunile televizate ajung la dimensiuni apocaliptice, personajele sunt pe pozitii ireductibile, de neimpacat, par dusmani de moarte, nu adversari politici, care se lupta pentru a gasi cel mai bun drum de urmat pentru tara. Este limpede pentru mine ca cei alesi in Parlament nu lucreaza din toate punctele de vedere pentru interesele comune ale tarii. Ei nu discuta despre temele si problemele tarii, ci despre persoane. Discursul politic romanesc este prea personalizat si prea putin rational. Asta ii dezamageste atat pe romani, cat si pe cei din afara, care se intereseaza de aceasta tara.
- De ce, in pornirea lor impotriva presedintelui, politicienii ignora respectul pe care ar trebui sa-l poarte institutiei prezidentiale pe care acesta o reprezinta?
- Sunt marcati de experienta comunista, dar si de perioada anilor 90, cand s-a impartit puterea. Certurile de azi dintre persoanele foarte importante in stat isi au originea in acea etapa istorica: cat a apucat fiecare din tortul puterii, ce functie a primit, ce fel de acces a avut la avutia nationala etc. Daca vedem diferite coalitii antagonice, intr-o parte cu Pd si presedintele Basescu, in alta parte cu Psd si Pnl sau cu Prm si Udmr, e semn ca lupta se duce - nu pentru ratiuni politice superioare, ci din interes personal si de afaceri. Mult discutata taxa de prima inmatriculare introdusa de catre premierul Tariceanu, spre exemplu, nu are motivatii politice; dimpotriva, este contrara legilor europene. Singura explicatie este cea economica, este vorba de interesele celor care importa masini noi.
- Cum comentati ceea ce s-a intamplat in ultimele doua saptamani pe scena politica romaneasca?
- Mi se pare ca politica romaneasca s-a transformat intr-o targuiala de iarmaroc. In 2004, populatia a votat impotriva Psd, aducand la putere o coalitie care a trezit sperante mari romanilor. Or, ruperea la care am asistat recent lasa un gol imens in asteptarile lor, ca si in cultura politica a Romaniei in general. Lumea este deja dezorientata, ca si in perioada 1996-2000. Nu mi se pare normal ca o coalitie care a avut un program bun si destul de multe succese aplaudate de populatie, sa dispara din cauza unor certuri personale si a unor interese financiare straine de publicul larg.