"Anul acesta nu va intra nici
un ban european in agricultura romaneasca"
Au trecut deja patru luni de la data aderarii Romaniei la Ue, dar romanii nu simt in nici un fel ca au devenit membri ai "Clubului select de cinci stele", cum numea presedintele Basescu Uniunea Europeana. Cu atat mai putin, guvernantii. In ianuarie, februarie, martie si aprilie, n-am auzit si n-am vazut nimic "european" venind dinspre Palatul Victoria, cu exceptia unui sir nesfarsit de scandaluri si intrigi politicianiste. Comisarii de la Bruxelles au incercat sa intervina, au dat avertismente, au tras de maneca pe cine au apucat, ca nu gasesti prea multi romani pe culoarele si in oficiile palatelor comunitare. Agentiile de rating au iesit din euforia de la sfarsitul anului 2006 si au inceput depunctarile. Ambasadorul american a luat si el cuvantul, vorbind cu capul plecat de rusinea repetentilor guvernamentali. Strategia si iar strategia (de integrare) - a fost si este cuvantul de ordine adresat Bucurestiului pe o mie de voci si, mai ales, programul legat de agricultura si dezvoltarea rurala! Dar cum sa faci strategii legate de viitorul painii si al satului romanesc, cand mai-marii ministerului agriculturii au fost schimbati ca sosetele: din noiembrie pana in prezent, Romania a avut trei ministri! Desi e asteptat de un an, programul de dezvoltare rurala au luat calea Bruxelles-ului abia in urma cu cateva saptamani. In acest context de slabiciune institutionala fara precedent, nu trebuie sa ne mai miram ca tara a incaput pe mana veterinarilor care taie si spanzura in sate si in pietele oraselor, sfideaza traditiile si obiceiurile locale, amenintand sa distruga specificul national in agricultura si zootehnie. Pentru o analiza "cu sange rece" a situatiei din agricultura romaneasca, ne-am adresat unui reprezentant din generatia tanara a expertilor agricoli, d-l Valeriu Steriu, presedintele Asociatiei Patronale Romane din Industria Laptelui (April), doctorand la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Bucuresti, fost secretar de stat pentru integrare europeana in Ministerul Agriculturii (2001-2004).
"Pentru agricultura, aderarea putea fi
cea mai mare afacere. Circa 2 miliarde de euro pe an"
- Va rog sa faceti cateva comentarii generale privind agricultura romaneasca, dupa patru luni de la aderare. Sunteti multumit de cum au evoluat lucrurile?
- Pentru agricultura, aderarea ar fi putut fi cea mai mare afacere, in sensul ca, din pachetul financiar pe care l-am negociat cu Ue, jumatate din bani sunt destinati agriculturii si dezvoltarii rurale. Asta inseamna circa 2 miliarde de euro anual. Din pacate, din cauza confuziei politice si a neintelegerii guvernamentale a ceea ce este de facut, abia dupa un an, la sfarsitul lui 2007 si inceputul lui 2008, vom avea acces la acesti bani. Pana atunci, din cauza scandalurilor politice care au avut ca urmare intarzierea constructiei institutiilor necesare, ca si din cauza, s-o numim obiectiva, a eliminarii taxelor vamale pentru marfurile din Ue, Romania pierde circa 20 milioane de euro pe zi (10 de la neaccesarea banilor gratuiti si 10 de la neincasarea taxelor).
- Un director de la Ministerul Agriculturii a declarat recent ca agricultura romaneasca va absorbi, pana la sfarsitul anului 2007, circa 80% din fondurile europene aferente. Este de crezut asa ceva?
- In nici un caz. Doar daca vrem sa facem cincinalul in... doi ani si jumatate. Directorul respectiv face confuzie intre fondurile oferite de guvernul roman (40%) si fondurile gratuite de la Bruxelles (60%). Trebuie spus ca, practic, anul acesta nu va intra nici un ban european in Romania pentru investitii publice sau pentru subventii agricole. Da, guvernul roman va aloca ceva fonduri din bugetul de stat, dar nu banii gratuiti de la Ue; aceia nu vor veni, n-au cum sa vina pana la sfarsitul anului.
"Autoritatea veterinara este expresia raului
pe care romanii sunt obisnuiti sa si-l faca singuri"
- Desi nu primim nici un ban de la Europa, ne grabim sa aplicam masuri europene inventate, intr-un elan dezgustator de obedienta. Ce parere aveti despre zelul veterinarilor nostri oficiali, in a distruge traditia alimentara a romanilor?
- Chiar daca seful veterinarilor si-a dat demisia recent din motive politice, iar aplicarea deciziilor sale scandaloase a fost amanata, s-a dovedit, in aceste ultime patru luni, ca Autoritatea veterinara este expresia raului pe care romanii sunt obisnuiti sa si-l faca singuri. Gonind ciobanii din piete si interzicand transhumanta, ei n-au reusit sa inteleaga deloc legislatia europeana in privinta securitatii alimentare. Pur si simplu nu-si dau seama ca nu mai suntem o tara candidata, ci o tara membra, cu drepturi depline. Romania este chemata sa aiba un cuvant de spus, sa ceara schimbarea legilor in functie de interesele ei, sa impuna standarde romanesti, si nu doar sa le accepte pe cele europene. In loc sa faca acest lucru, veterinarii au incercat sa rescrie pagini intregi din istoria nationala, sa introduca standarde pe care nici Europa nu le doreste. Avem in Spania "corrida", total opusa legislatiei Ue, dar nimeni nu s-a gandit s-o interzica. Avem in Italia si Franta felurite festivaluri brutale, batai cu portocale, cu rosii etc. Nimeni n-ar indrazni sa le anuleze, doar pentru ca nu corespund (si nu corespund!) legislatiei Bruxelles-ului. In Belgia, berea traditionala se fabrica in beciuri insalubre, intre mucegaiuri, igrasie si panze de paianjen. Veterinarii belgieni, desi au incercat, n-au reusit sa opreasca aceasta traditie. (Ce-ar fi sa-i cheme pe romani sa faca ei "curatenie"?) Din unghiul Autoritatii Nationale Veterinare (Ansvsa), ar trebui interzise nedeile ciobanesti, desfiintate stanele, oprita transhumanta, abandonate retetele traditionale de cascaval si telemea, de mezeluri si afumaturi, de legume murate si de magiunuri etc. Daca ar fi sa urmam intrutotul buchea cartii europene, asa cum exagerat ne indeamna veterinarii (ignorand voit perioadele de tranzitie acordate Romaniei la negocieri), peste 800.000 de crescatori de vaci de la tara, care livreaza lapte fabricilor de branzeturi, ar ramane a doua zi fara mijloace de trai. Ar fi nevoiti sa-si sacrifice animalele.
"Guvernul trebuie sa aiba o prezenta permanenta si activa
la Bruxelles, dar de patru luni de zile, scaunele pe care
ar trebui sa sada romanii sunt goale"
- Care este viitorul laptelui romanesc? Deja, unele fabrici au inceput sa se inchida din cauza unor cerinte exagerate de igiena. Ce se va intampla atunci cu laptele de capra, de oaie si bivolita recoltat in gospodariile taranesti?
- Cu toate ca s-a pierdut mult in ultimii ani, ne situam intre primele cinci state europene la acest capitol. La bivolite, suntem chiar pe primul loc. Exact pozitia care ne indreptateste sa batem cu pumnul in masa si sa impunem schimbari in legislatie. Cu 8,5 milioane de oi suntem, de asemenea, o putere europeana. Putem dicta, putem interveni, putem fi cu spinarea dreapta. Avem traditiile noastre, de doua mii de ani nimeni n-a murit din cauza casului facut sus in munte. Ne ocupam prea mult de lucrurile marunte, uitand ca in seifurile de la Bruxelles zac sute de milioane de euro pe care nu-i pot cere olandezii sau danezii, care n-au nici o oaie, ci romanii, francezii, italienii, spaniolii sau grecii. Dintre toti, ciobanii mioritici nu ajung si nu stiu sa ceara, n-au cerut nimic in toata istoria lor demna. Cei ce sunt scoliti si platiti sa ceara, sa-si impuna vointa si sa bata cu pumnul in masa sunt reprezentantii guvernului roman. Unde sunt ei? - asta-i intrebarea.
- Sunt multe mese la Bruxelles in care n-a ajuns sa bata niciodata un pumn romanesc?
- Sunt. De aceea trebuie sa fim acolo, sa ne batem pentru drepturile pe care le-am castigat la 1 ianuarie 2007! Guvernul trebuie sa aiba o prezenta permanenta si activa la Bruxelles, sa trimita acolo oameni capabili si patrioti, carora sa le pese de situatia de acasa. Dar daca cineva ar verifica de cate ori a mers ministrul Agriculturii la Bruxelles in aceste patru luni, ar avea o mare surpriza: niciodata sau cel mult o data! Desi, dupa 1 ianuarie, de acolo se da ora exacta pentru agricultura, de acolo vine "lumina". De la Apus, nu mai vine de la Rasarit... In sedintele tehnice, unde se propun masurile si directivele, romanii lipsesc. Scaunele lor sunt goale de patru luni de zile. In clipa de fata, tarile membre din 2004 au, numai pentru sedintele de agricultura, cate 10-15 oameni permanent prezenti in Bruxelles. Romania are numai 4 oameni pentru toate sectoarele agricole. De multe ori, se tin la aceeasi ora sapte-opt sedinte. La care sa mearga mai intai? Lasand la o parte ca nu se pot pricepe la toate, si la cereale, si la lapte, si la plante tehnice, si la carne etc.
- Cine sunt cei putini ajunsi in post la Buxelles? Cine ne reprezinta la Inalta Curte?
- Multi dintre cei trimisi provin din birouri, de la ministere si agentii, si habar n-au de situatia din teren, de cea din varful muntelui sau de cea din campia Dobrogei. Ei sunt "purtatorii de cuvant" ai turbulentelor politice, ai grupurilor de interese din partide. Sunt timorati, speriati de noul context, pentru ca nici guvernul n-a avut inspiratia sa-si trimita la Bruxelles oamenii cu cateva luni inainte, sa se specializeze si sa-si obisnuiasca ochii cu "peisajul" celei mai mari birocratii a lumii.
"In ultimii zece ani, profesionistii din Ministerul Agriculturii au fost dati afara, odata cu schimbarea guvernelor. Acesti oameni au ajuns in sectorul privat, lasand locul "yesmenilor" din partide"
- Ce ne puteti spune despre Agentia de Plati (Apia) - acest "minister de finante" al Ue in Romania? Este pregatita sa-i serveasca pe romani cu bani de la pusculita comunitara?
- Nu, nu este pregatita. Desi Romania a avut la dispozitie trei ani (2004-2007) de pregatire (intre incheierea negocierilor si aderare), fiind, alaturi de Bulgaria, intr-o situatie privilegiata din acest punct de vedere, Agentia nu este functionala, si nu va fi decat la sfarsitul anului. Cu o situatie similara s-a confruntat Ungaria, dar ea, ca si Polonia sau Cehia, n-a avut cei trei ani tranzitorii la dispozitie. Nu e mare filosofie sa construiesti o astfel de infrastructura, important e sa fii disciplinat, sa promovezi profesionisti, oameni pe care sa-i fi format din timp, si sa iei decizii, ca guvern, conform programului pentru care ai fost investit. Din pacate, in ultimii zece ani, profesionistii din Ministerul Agriculturii au fost dati afara odata cu schimbarea guvernelor, alteori s-au produs trei-patru schimbari si destituiri chiar in timpul aceluiasi guvern. Acesti oameni au ajuns in sectorul privat, lasand locul "yesmenilor" din partide. Astfel a ajuns Romania sa plateasca azi obtuzitatea politicienilor sai.
- In concluzie: ce a adus, pana in prezent, aderarea europeana taranului roman?
- Deocamdata, nimic bun, doar o competitie mai mare din partea produselor unguresti, poloneze si cehesti, care vin fara taxe vamale si sunt mai ieftine decat cele locale. Daca, totusi, pietele n-au fost inundate de aceste produse si daca taranii romani n-au fost inca maturati din piete, cum s-a intamplat in Ungaria in 2004, este din pricina drumurilor proaste si a distantelor mari. Ca o crunta ironie, lipsa autostrazilor are si partea ei buna: ne tine la adapost de adevarata competitie agricola din Ue. Dar nu pentru mult timp...
D-lui Valeriu Steriu ii puteti scrie la e-mail: valeriu.steriu@ladorna.ro