- Nu cunosc particularitatile politicii din Africa sau din fostele republici sovietice. Doar prin aceste zone imi pot inchipui ca o decizie a Curtii Constitutionale poate fi sfidata de parlament. In mod absolut remarcabil, iar pentru multi dintre noi neasteptat, desi 7 din membrii sai au fost numiti de Psd, Curtea a dat dovada de consecventa si de principialitate, aplicandu-i lui Traian Basescu aceleasi criterii ca si lui Ion Iliescu in 1995.
Pentru aceasta atitudine principiala, Curtea este insa obligata sa "plateasca", adica sa fie tarata in noroi de Psd. In ajunul sedintei parlamentului care urma sa decida asupra suspendarii, Mircea Geoana s-a molipsit de sindromul biletelelor si a invocat o nota, probabil uitata pe birou de directorul adjunct al Sri, Florian Coldea, construind in jurul ei un intreg scenariu: desi nota consemna doar situatia, cunoscuta deja de presa, a dosarelor de Securitate ale judecatorilor Ion Predescu, Nicolae Cochinescu si Aspasia Cojocariu, liderul Psd sustine ca ea ar reprezenta o dovada de politie politica, deoarece - si aici intram pe taramul imaginatiei domnului Geoana, deoarece nu ne-a fost prezentata nici o proba - presedintele Basescu ar fi cerut Sri informatii compromitatoare despre judecatorii Ccr pentru a-i putea santaja! Toata aceasta constructie era necesara pentru ca presedintele Psd sa poata cere reexaminarea deciziei Curtii cu privire la lipsa de temeinicie a sesizarii Psd impotriva lui Traian Basescu. Pe undeva, domnul Geoana trebuie sa fi perceput ca demersul parlamentar al Psd este schiop, in lipsa unui fundament constitutional, si a intervenit rapid pentru a salva aparentele: daca decizia Ccr invalideaza sesizarea Psd, atunci atat decizia, cat si Ccr trebuie terfelite, ca sa le mai scada credibilitatea, sa se creeze o perdea de fum si sa nu mai inteleaga nimeni nimic. Cand toate argumentele au fost epuizate, tactica aruncatului cu murdarie in ventilator ramane singura solutie.
Este poate momentul sa ne amintim ca nici decizia Curtii si nici motivatia ei nu au contat vreodata pentru Psd: decizia partidului a fost luata si semnaturile adunate, inca inainte ca insisi juristii partidului sa fi formulat acuzatiile la adresa sefului statului. Redactarea documentului a durat si ea saptamani intregi. Decizia a fost asadar politica de la inceput si a avut nevoie mai degraba de un pretext, decat de un temei constitutional. Nesocotirea si incercarea de discreditare a unei institutii fundamentale cum este Ccr se constituie insa ca un atac impotriva statului de drept din Romania, ceea ce este mult mai grav chiar decat campania de subminare a autoritatii presedintelui.
Neputinta guvernamentala din Romania isi da arama pe fata: in anul acesta agricultura nu va primi nici o subventie europeana. Subcalificarea nu se pedepseste prin lege?
- Neputinta, incompetenta, lipsa de responsabilitate, sau poate toate la un loc? Pana si cea mai sumara istorie a tratamentului aplicat agriculturii de guvernele succesive ale Romaniei te umple de groaza si de exasperare, caci rar a existat domeniu mai important, tratat cu atata cinism si lipsa de responsabilitate.
Limbajul sec al cifrelor demasca insa o realitate inadmisibila: desi in mediul rural se afla aproape jumatate din populatia Romaniei, contributia agriculturii la produsul intern brut este infima in raport cu numarul celor ocupati, dupa cum arata un raport recent al Bancii Mondiale. In perioada 2001-2003, valoarea adaugata din agricultura era de 3.477 dolari pe angajat, in timp ce in zona euro, valoarea adaugata era de 21.414 dolari! Trecem peste lungul sir de ani in care sprijinul guvernamental prin bonuri de motorina si subventii directionate clientelar au prilejuit o serie de afaceri profitabile pentru unii, lasandu-i pe tarani prizonieri ai unei agriculturi de subzistenta, subfinantate si necompetitive, si ajungem la momentul integrarii in Ue: agricultura, dar si industriile conexe, se dovedesc domeniile cel mai slab pregatite pentru confruntarea cu piata europeana. 85% din laptele micilor producatori nu satisface standardele europene si numai 7% din fabricile de produse alimentare sunt euro-conforme, adica isi pot vinde produsele pe piata comunitara. Situatia putea fi evitata daca producatorii autohtoni ar fi fost intens pregatiti pentru momentul aderarii, printr-o campanie agresiva a autoritatilor, dar nu au fost, in ciuda semnalelor de alarma trase in mod repetat de Comisia europeana si in ciuda fondurilor europene alocate in acest scop. La fel s-a intamplat si cu agentiile care ar fi trebuit sa asigure indeplinirea conditiilor pentru primirea subventiilor agricole. Aflam insa ca Agentia pentru Plati si Interventii in Agricultura se afla intr-o stare de haos primordial, din care inca nu a apucat sa se nasca, si proceseaza cu mare greutate formularele completate de agricultori in vederea obtinerii subventiilor, desi oamenii au facut eforturi pentru a se adapta la cerintele birocratiei europene. Jumatate din cei peste 1 200 000 de agricultori, cu peste un hectar in proprietate, au reusit chiar sa-si deschida conturi bancare, fapt aproape de neinchipuit cu numai un an in urma. In general, taranii s-au miscat mai repede si mai bine decat se asteptau birocratii, dovedind ca au o gandire economica flexibila. Autoritatile nu au stiut insa niciodata sa le vina in intampinare.
In mod inexplicabil, Romania este probabil singura tara europeana care neglijeaza cu buna stiinta un domeniu in care activeaza aproape jumatate din populatia sa. Daca ne uitam bine la ministri si parlamentari, intelegem totusi de ce: pentru ca in agricultura trebuie sa muncesti mult si greu ca sa te imbogatesti, in timp ce in politica, efortul nu este necesar - nici macar cel intelectual.