"La Izvorul Muresului si-n Voslobeni nu s-a organizat referendum"
Asezat ca in balada, pe un picior de plai, Voslobeniul este unul din cele mai frumoase sate ale Harghitei.Atestat documentar in 1680, situat chiar sub munte, nu departe de izvoarele Oltului, si-a pastrat in ciuda venerabilei varste, o imagine aproape neatinsa de timp: case si suri din lemn neschimbate, asa cum au fost mostenite de la stramosi, gospodarii curate si-incapatoare, despartite prin garduri innegrite de vreme, inchise, ca-n copci, de porti cioplite in lemn. Romania arhaica, dupa care sufletul nostru tanjeste neincetat... Dovedind bun gust si respect ardelenesc pentru traditie, chiar si cei care si-au largit casele vechi ori si-au construit unele noi au pastrat arhitectura zonei. Atat romanii, cat si maghiarii din Voslobeni, au inteles ca "dezvoltarea rurala", de care se vorbeste tot mai mult in ultima vreme, nu inseamna cu tot dinadinsul distrugere si stergere a memoriei locale, ci ridicarea nivelului de trai si mai multe oportunitati pentru tineri de a ramane in sat. Dupa spusele primarului Mihai Dandu Colceriu, fiu al locului, aceasta viziune are la baza chiar traiul in comun, de sute de ani, al romanilor si maghiarilor, creatorii unei civilizatii de tranzitie intre Tinutul Neamtului si Tinutul Secuilor, de unde au venit influentele culturale cele mai puternice.
"Romanii si maghiarii din Voslobeni
traiesc impreuna de secole, toleranta reciproca
fiind un fapt subinteles, de care nici nu mai facem caz"
- Numele comunei dvs. aminteste de numele unui sat din Neamt. Este vreo legatura intre Oslobeni (Neamt) si Voslobeni (Harghita)?
- Exista mai multe legende legate de originea satului. Unii spun ca romanii din localitatea noastra s-ar trage din zona Oslobeniului, fapt sustinut de costumele populare tipic bucovinene si de graiul rostit adesea moldoveneste, iar dupa altii, populatia comunei ar fi venit din munti, cu oile, in timpuri stravechi. Oricum ar fi, romanii si maghiarii din Voslobeni traiesc impreuna de secole, toleranta reciproca fiind un fapt subinteles la noi, de care nici nu mai facem caz. In satul de centru, suntem 82 la suta romani si 18 la suta maghiari, iar in satul apartinator, Izvorul Muresului, romanii sunt putin sub 50 la suta. Adevarata noastra problema comuna este depopularea localitatii: in satul Voslobeni, spre exemplu, din 520 de case, peste 100 sunt nelocuite. Nu parasite, ci nelocuite, apartinand unor consateni plecati la munca in strainatate sau in orase. O situatie asemanatoare este si la Izvorul Muresului, unde se afla circa 80 de case nelocuite.
- Vestile ajunse la Bucuresti despre satele din Harghita nu sunt prea bune. Desi Voslobeniul este un sat majoritar romanesc, populatia maghiara e preponderenta in zona. Va confruntati si dvs. cu probleme specifice?
- Problemele cu care ma confrunt nu sunt romano-maghiare, ci de natura economica. Probleme firesti pentru un primar care vrea sa ridice standardul vietii locale. Nici macar la Consiliul Judetean de la Miercurea Ciuc nu am intampinat vreo opozitie la proiectele depuse. A existat o singura neplacere: la inceput, noi, cei sapte primari romani din judet, am fost obligati sa ne punem casti la sedintele consultative. M-am simtit umilit, strain, in alta tara. Dar, dupa o singura folosire, castile au fost abandonate, ramanand a fi utilizate doar la sedintele Consiliului. Probabil s-au gandit ca primarii reprezinta, mult mai direct decat consilierii judeteni, lumea reala, in care oamenii simpli se inteleg usor unii pe altii si nu e nevoie de spectacolul cu casti. Doar la vreo doua-trei sedinte, colegii maghiari au inceput sa vorbeasca ungureste, dar au fost atentionati de cei ce nu intelegeau, inclusiv de mine, si au trecut, dupa un comentariu amical, gen "fa bine si invata", la limba romana. Revenind la problemele comunale, trebuie neaparat sa amintesc ca beneficiez de sprijinul neconditionat si concret al unui viceprimar maghiar, Forika Istvan.
- Traiti in raza asa-numitului "referendum pentru autonomie" al secuilor. V-au batut "voluntarii" in poarta?
- In Voslobeni nu s-a organizat nici un referendum! Pentru a nu tulbura armonia interetnica romano-maghiara, organizatia locala a Udmr si viceprimarul Forika Istvan au decis ca referendumul pentru autonomia teritoriala a Tinutului Secuiesc nu este necesar. Vazand ca, dupa 17 ani de la Revolutie, maghiarii au pentru prima data un viceprimar in comuna si dandu-si seama cum merg treburile administrative, ca niciodata nu au luat romanii mai mult decat maghiarii, iar daca s-a facut o strada sau un canal, s-a facut si pentru romani si pentru maghiari, consilierii, viceprimarul, organizatia au spus: "Domnule, nu gandim c-ar fi cazul ca noi sa stricam o relatie prin acest referendum, sa ni-i punem pe ceilalti sapte consilieri romani si pe toti consatenii impotriva noastra. Nu facem referendum nici aici, nici la Izvorul Muresului". Dupa mine, a fost un gest de intelepciune, de maturitate politica.
"Politicienii Udmr au pe constiinta
ingradirea drastica a sanselor
de afirmare a tinerilor maghiari"
- Cu exceptia numita Voslobeni, ideea autonomiei teritoriale a Tinutului Secuiesc fierbe, totusi, in capetele unor politicieni extremisti. Sa admitem scenariul cel mai putin probabil: vor obtine autonomia. Ce s-ar intampla cu Harghita si Covasna?
- Imi e greu sa accept acest lucru, chiar si intr-o supozitie. Totusi, ma intreb: ce-ar avea de castigat? Tablitele localitatilor sunt deja scrise in ungureste. Scolile maghiare sunt deja separate de cele romanesti, si masura asta absurda isi face deja cu brio efectul: generatia tanara nu mai vorbeste romaneste. Ce vor face cu viata lor acesti copii supusi unui experiment nedemn? Unde isi vor gasi o slujba? Politicienii Udmr au pe constiinta ingradirea drastica a sanselor de afirmare a tinerilor maghiari. Continuam scenariul: la primarie, tot ungureste se vorbeste. In magazine, hoteluri, institutii, tribunale, in ziare si carti, la teatru, la cinema, la Tv, la biserica etc. limba folosita este cea maghiara. Ce le-ar aduce autonomia teritoriala in plus, in afara de ostilitatea fatisa a romanilor?
- Poate fonduri de la Budapesta...
- Nu cred, Ungaria are ea insasi mari probleme economice si asteapta sprijinul european. Poate ca, daca obtineau aceasta autonomie in 1990, iar Ungaria era o tara bine pregatita si cu dare de mana, sa-i ajute de o suta de ori mai mult, nu de zece ori, doar in acest caz s-ar fi putut conta pe dezvoltarea sustinuta a acestei zone. Astazi ar fi, intr-adevar, o insula de prosperitate in mijlocul Romaniei. Dar prin fondurile oferite, Ungaria le-a dat doar cat negru sub unghie, ceva, acolo, sa nu se spuna ca nu le-a dat. Mergand mai departe cu scenariul autonomiei, iata ce vor spune Guvernul si Parlamentul de la Bucuresti: "Secuilor, ati vrut autonomie? Buun... Cat produceti atata sa mancati!". Si atunci, saracia cea mai mare nu va fi in Botosani sau Vaslui, ci in Harghita si Covasna. Cine se uita la statistici si vede ca judetul Harghita este - mi-e rusine s-o spun - al 39-lea ca marime a productiei, in timp ce la papat de la Bugetul National se afla in primele 5 cele mai bugetate judete din tara, ar fi bine sa faca ciocul mai mic, cum se spune. Autonomia inseamna, pe scurt, saracie crunta, fereasca-ne Dumnezeu de o astfel de perspectiva!
"Finantarile europene bat la usa,
dar noi stam pe ganduri"
- Revenind la treburile uzuale ale obstei, care sunt problemele specifice cu care se confrunta un primar comunal din Harghita?
- Cea mai mare provocare pentru noi este dezvoltarea rurala. Finantarile europene bat la usa, dar noi stam pe ganduri, pentru ca ne aflam in fata unei dileme: primim bani pentru gaze, canalizare si apa curenta, executam lucrarile respective, dar dupa aceea vin costurile. Ne trezim ca batranului pensionar, cu pensia de 3-4 milioane, ii vine o nota de plata, numai la gaze, de 6-7 milioane! Pentru ca in zona noastra friguroasa, cu cinci luni de iarna grea, toate sunt mai scumpe. Daca adaugam costurile electricitatii, ale apei curente, ale canalizarii, ale cablului tv sau antenei parabolice, ale abonamentului radio-tv, ale telefonului si, in tot mai multe cazuri, ale Internetului, ajungem la sume pe care mai bine de trei sferturi din populatia comunei nu si le pot permite, nici azi, nici peste cinci ani. Ba, cu atat mai putin peste cinci ani, cand alte 100 de case vor ramane nelocuite, din pricina plecarii la munca a tinerilor si a stingerii din viata a batranilor. In acest caz, la ce ne folosesc banii batranei Europe? Avem deja exemplul propriu al canalizarii. Suntem printre putinele comune din judet care, cu fonduri europene, am realizat o canalizare moderna, de la un capat la altul al localitatii, dar costurile abia acum incep sa-si arate "coltii". Oamenii care au venituri ridicol de mici sunt deja alarmati de taxele ce vor trebui platite lunar.
"Voslobeniul trebuie sa ramana
un spatiu rural autentic,
spre mandria celor ce nu vor pleca din el"
- Cand intri in Voslobeni, esti placut surprins de frumusetea caselor vechi, a surilor si grajdurilor purtand patina vremii. Un bun gust general, o imagine tot mai rar intalnita, chiar si in Maramures, unde a patruns cu violenta kitsch-ul. Este primaria constienta de valoarea acestui tezaur?
- Este, si vom cauta sa elaboram conditii restrictive privind noile constructii. Sa permitem orice dezvoltari si modernizari interioare, dar sa pastram fatadele. Noi credem ca pe masura ce, la nivelul tarii, satele traditionale se vor imputina, interesul turistilor romani, dar mai ales europeni, pentru spatiul rural autentic va creste. Voslobeniul trebuie sa ramana un astfel de spatiu, spre mandria celor ce nu vor pleca din el. Din pacate, surile si grajdurile acestea frumoase nu vor mai rezista multi ani fara "locatari", adica fara vaci, cai si vitei. Pentru noi este ceva de speriat. In 2004, cand am venit la primarie, erau 700 de capete de vaci cu lapte in localitate; in momentul de fata sunt doar 400! Mai sunt inca patru ani si dispar complet. De ce? Nu gasesc un raspuns. Oamenii spun ca nu mai renteaza. Tinerii nu se mai murdaresc sa raneasca la vaci. Europa ne streseaza si ea cu regulile ei, respingandu-ne laptele, cum ca ar avea prea multi germeni...
- In acelasi timp, Europa promite bani frumosi tinerilor care se vor intoarce in sat, pentru a pune pe picioare mici ferme agricole si de animale. Nu credeti ca vor fi interesati?
- Nu vad, din tinerii pe care-i cunosc, cine s-ar mai intoarce in comuna, cu toate aceste beneficii promise de Ue. Daca raman in tara, ei cauta orasele, slujbele cu program fix, firmele straine (cei mai buni dintre ei). Vorbind despre comuna noastra, anul trecut au terminat 17 copii liceul. Doar doi au ramas aici. Doi baieti, dintre care unul lucreaza la primarie, iar celalalt, la unitatea militara din apropiere. Fiica mea, dupa terminarea liceului, a ramas la Targu Mures. N-o pot aduce acasa. N-o intereseaza Voslobeniul.
primaria.voslobeni@artelecom.net