70 de ani de dirijare ideologica, de cenzura si persecutii ale scriitorilor "eretici" n-au putut secatui fluviul viguros al literaturii ruse. Cand matca mare a fost ingradita in albii cimentate marxist-leninist si strasnic pazite de politruci culturali si kaghebisti, izvoare subterane si-au gasit drum spre cititori prin publicatii samizdat si prin manuscrise scoase peste granita, tiparite in strainatate, cu ajutorul emigratiei solidare. Marea traditie a literaturii ruse, de la Puskin si Lermontov, la Gogol, Dostoievski, Tolstoi, Cehov s.c.l., a alimentat vocatii mai puternice decat instinctul de conservare, iar resursele inepuizabile ale acestei mari culturi, care a dat creatori de varf in toate domeniile artistice, s-au vazut si mai bine dupa caderea comunismului. In literatura, odata cu disparitia scriitorului-functionar-al-partidului-unic, o explozie de talente a uimit lumea, impunandu-se prin traduceri. Pelevin, Sorokin, Kurkov, Makanin, Ulitkaia, Erofeev, Tatiana Tolstaia, Mamleev - ca sa-i enumar doar pe cei tradusi de curand in romaneste - sunt acum nume binecunoscute in "satul global", fiindca dovedesc modul in care experientele vietii sub dictatura pot deveni revelatoare ale conditiei umane in general. Mutatia benefica de mare amploare din literatura rusa s-a datorat si "repatrierii" cartilor unor scriitori din exil, unii inca in viata, altii disparuti. E si cazul lui Serghei Dovlatov (1941-1990). Rebelul boem caruia nu-i placea decat sa scrie, inadaptabil la constrangeri si la compromisuri, a fost dat afara de la facultate, luat la armata si transformat in paznic de lagar, apoi si-a castigat existenta ca ghid la complexul muzeal Puskin de la Pskov sau ca ziarist in Estonia, inainte de a emigra in 1978 in Sua, prevalandu-se de originea evreiasca a tatalui. In cei 12 ani cati a mai trait la New York, a publicat cate o carte pe an - romane de inspiratie autobiografica, originale prin amestecul de ironie si tragism neostentativ, de naturalete si profunzimi "rusesti". Abia dupa moartea lui la doar 49 de ani, s-au intors acasa si au devenit populare in Rusia Cartea nevazuta, Noul american, Compromisul, Rezervatia Puskin, Ai nostri, Geamantanul, Straina, iar Dovlatov si-a ocupat locul visat. Sus. Si, citind Rezervatia Puskin, nu poti sa nu recunosti ca i se cuvine. Fara nici un efort, scriitorul te prinde in mreje, te seduce de la primele pagini prin firescul cu care povesteste cotidianul sovietic al anilor 70, prin siguranta cu care schiteaza o multime de personaje memorabile, prin sinceritatea simpatica invaluita in pacla derutei, resemnarii fataliste, trairilor abulice. Personajul narator si alter-ego, Boris, e un scriitor nepublicat si alcoolic. Parasit de o sotie satula de firea lui de artist pagubos ("nu poti sa fii artist pe seama altuia") si care ii reproseaza ca dragostea lui pentru literatura e doar o justificare pentru betii si discutii desarte ("cu viciile tale ar trebui sa fii minimum Hemingway"), Borka leningradeanul isi gaseste un refugiu in complexul muzeal Puskin din "nemarginirile Pskovului". Ca ghid pentru sindicalistii adusi cu turma sau pentru turisti. Intelectualul care de doua decenii scrie povestiri nepublicabile in tara sovietelor, obisnuit sa-si inece in vodca senzatia de faliment, isi gaseste o gazda mizera in satul din preajma rezervatiei - alcoolicul primitiv Miska - si traieste de pe o zi pe alta, fara sa vrea si sa spere nimic. Vanat ca mascul de muzeografele frustrate, acceptat ca tovaras de pahar de cercetatori ciudati, militieni si tarani abrutizati, Boris ii plimba pe turistii stupizi pe mosia familiei Puskin, unde in afara naturii, totul e fals, reconstituit tarziu in conformitate cu mitul si cultul poetului romantic, acceptat de masina de propaganda. Propunerea fostei sotii de a emigra impreuna cu ea si fetita lor se izbeste de refuzul lui Boris. Pur si simplu nu are curajul sa faca pasul grav si ireversibil de a-si parasi limba scrisului: "Intr-o limba straina ne pierdem 80% din personalitate". Serghei Donatovici Dovlatov nu si-a pierdut nici un strop din personalitate. Dovada aceasta minune de carte, scrisa in ruseste la New York.