Din Franta, prin Internet
Paste fericit, in toate limbile lumii
Cu o saptamana-doua inainte de Pasti, imi pregatesc stilourile cu gel, cumpar carti postale si ma exersez in caligrafie pentru a trimite felicitari demodate, din carton, cunoscutilor mei, toti cetateni europeni. Recunosc ca anul acesta se intampla cum nu se poate mai bine. Pastele ortodox se sarbatoreste in aceeasi zi cu Pastele catolic, pe 8 aprilie. Trebuie sa ma organizez, dar am o problema. S-ar cuveni sa gasesc mai intai formulele de felicitare care sa-mi permita sa le urez "Paste fericit!", pe limba lor, prietenilor mei spanioli, polonezi, italieni, germani si de alte nationalitati. Mi-ar fi mult mai simplu sa reproduc pe fiecare carte postala englezescul "Happy Easter!" sau frantuzescul "Joyeux Paques!". Este drept ca m-as debarasa repede de corvoada cautarii pe Internet a termenilor corespunzatori. Dar cum anul acesta nu am de gand sa aleg facilitatea, ma si arunc cu tot cu motoare de cautare in valurile web-ului. Navigarea si scufundarile succesive pe panzele virtuale s-au dovedit fructuoase. Dupa cateva ore in larg, stiam deja ca spaniolilor trebuie sa le urez "Felices Pascuas!", dar nu mi se parea suficient. Citisem undeva ca termenul "pascua" este sinonim in limba spaniola cu cel de sarbatoare. Este un termen uzitat si in expresia "Pascua de Navidad" (Sarbatoarea Nasterii sau Craciunul), prin urmare, pentru a le ura Paste fericit! trebuia sa adaug "Felices Pascuas de Resureccion!" (Paste Fericit de Inviere!). Mi se parea mai simplu sa le scriu portughezilor: "Pascoa Feliz!" sau italienilor "Buona Pasqua!".
Profesoarei de arta plastica de origine poloneza trebuia sa-i reproduc in scris trei cuvinte cu grafie complicata: "Wesolych Swiat Wielkanocnych!". Ignor semnificatia primelor doua cuvinte, dar al treilea face trimitere la "Noaptea cea mare", Noaptea reinvierii lui Cristos. Recunoasteti ca nu-i tocmai simplu, dar a mai cazut un zid si ma indrept spre frontiera germana a lui "Frohe Ostern!". Lor le-as fi putut scrie simplu: "Happy Easter!" intrucat Easter si Ostern au origine comuna. Cei doi termeni isi leaga destinele de cel al zeitei fecunditatii, a primaverii, a rasaritului de soare, denumita in perioada precrestina Ostara sau Eostre, si careia locuitorii tarilor germanice ii aduceau ofrande in perioada echinoctiului de primavara, pentru a sarbatori, desigur, renasterea naturii, a vietii. La baza termenului "paste" sta cuvantul evreiesc "pessah" (trecere) legat de celebrarea eliberarii evreilor din Egipt. Acest cuvant a fost preluat de greci (pasxa) si de latini (pascha), atribuindu-i-se, insa, semnificatia crestina a Invierii lui Iisus Cristos.
Cuvintele, fie ele de felicitare, dezvaluie lucruri adesea ignorate despre originea popoarelor si despre influentele si credintele lor dintr-o anumita perioada. Se cuvine, astfel, sa-i spunem grecului "Kalo Paskha!", suedezului "Glad Pask!". In ce ma priveste, anul acesta, de Pasti, voi primi urarea de "Paste fericit!" din Romania, dar si de la prietenii mei, mai noi si mai vechi, toti cetateni europeni.
Cristina Stoica - Fecamp, Franta