S-a zis cu nepretuita paine alba pentru care functionarii superiori ar fi facut orice. Amarastenii nu vor mai ravni la baghete si nici la painea alba stralucitoare din cantecele patriotice. Din marea reforma a painii scapa doar painea neagra si cea integrala. Franzelele si chiflele ies infrante din lupta cu painea otelita a inceputului de mileniu. Pentru ca s-a decis ca painea sa contina mai multe minerale, in special, fier. S-a aflat, in fine, ca traditionalele capete de franghie si alte resturi organice pe care le poti descoperi in mai fiecare dumicat nu au calitatea nutritiva a fierului. Si nici caracterul nostru nu e mai otelit daca mancam painea de acum, mult criticata de dieteticieni si de Oficiul pentru Protectia Consumatorilor, care are o lista intreaga de impuritati descoperite in coca.
Asadar, vesti bune. Dar si una proasta. Painea va deveni poate mai curata si mai sanatoasa, dar si mai scumpa. Or, cei care isi umplu cu paine cosul zilnic de cumparaturi considera ca miligramul de fier din painea lor ar deveni mai scump decat kilogramul care iese din burta cuptoarelor siderurgice. Prin urmare viata ar fi ceva mai scumpa din pricina fiarelor strecurate, la comanda ministerului, in paine.
Mai mult, decizia cu pricina a fost luata, pare-se, doar pe cai administrative, fara ca salariatii ministeriali sa-i fi intrebat pe medicii care se ocupa de nutritie daca o cantitate mai mare de fier si acid folic ne-ar face viata mai sanatoasa. Analizele, sondajele si cercetarile stiintifice in legatura cu efectul noilor compusi ai painii, spun contestatarii, nu s-au facut decat asupra copiilor prescolari, insuficient pentru a permite o concluzie care se priveasca tot restul populatiei. Mai mult chiar, sefii institutelor care se ocupa cu igiena si calitatea alimentatiei spun ca decizia cu pricina pare sa fie doar un gest de slugarnicie fata de Uniunea Europeana intr-un domeniu in care parerile specialistilor sunt inca impartite. Iar paine ca a noastra nu ar mai avea, spun unii, decat Statele Unite, Canada, Chile, Irlanda si Islanda. Marea Britanie si Suedia ar fi incercat painea fortifiata, dar le-a facut gura punga si au renuntat la ea. Se spune ca insasi ideea de la care s-a pornit este gresita. Faina ar trebui fortifiata pentru a imbunatati hrana viitoarelor mame. Efectul ar fi mai putini copii cu malformatii genetice. Or, in Romania, spun contestatarii, nu e cazul. Se nasc oricum mai putini copii ca in alte parti, iar procentul de malformatii genetice este mai mic decat, de pilda, in Statele Unite. Pe de alta parte, fierul din faina se asimileaza greu si nu va produce acele efecte spectaculoase invocate de specialistii ministerului sanatatii. Ar fi mai bine daca oamenii ar manca mai multa paine integrala.
Sincer sa fiu, nu stiu de ce ar fi un pacat ca miezul painii sa fie intarit cu fier. Faptul ca romanii sunt mai sanatosi la nastere decat americanii nici nu poate fi verificat decat printr-un studiu statistic facut acolo, la firul ierbii, in maternitate, insa e suficient sa stim ca, spre deosebire de adultii americani sau europeni, cei din Romania se numara printre cei mai bolnavi oameni, cu cinci - sase boli acute si cronice pe cap de consumator. De pilda, 95 la suta dintre romani sufera de carii dentare. Trei sferturi au avut sau au probleme gastrice. Alimentatia toxica a perioadei comuniste s-a combinat cu infernul alimentar al perioadei postdecembriste. A rezultat un roman cu sistemul imunitar la pamant, tarat biologic, imbatranit inainte de vreme, cu o speranta de viata cu cativa ani sub cea a restului continentului. Asa ca nu putem decat sa speram ca balanta luptei va inclina in favoarea celor care vor o paine mai sanatoasa pe masa, chiar daca ea va atarna mai greu in buzunarele noastre.