Cartea pe care vi-o prezint astazi e cu atat mai necesara cu cat avem cu totii tendinta sa abordam problema "fratilor de peste Prut" cu criterii sentimentale inoperante. Cei 11 tineri autori ai studiilor din volum sunt cercetatori in domeniul stiintelor politice si al relatiilor internationale, in istorie, antropologie sociala, stiinte juridice - specializati cu totii in prestigioase universitati occidentale (sapte dintre ei sunt romani, din Republica Moldova si de la noi, dar li se alatura in sumar si doi americani, un francez si un neamt, interesati de problematica foarte speciala a zonei). Sunt deci cu totii oameni de stiinta, care au combinat studiul arhivelor si al unei vaste bibliografii cu o cercetare serioasa pe teren si care, bazati pe date, cifre, fapte, scot la iveala realitati incontestabile, desi sentimental dureroase. S-a evocat adesea, in legatura cu basarabenii, exemplul unificarii Germaniei. Romania nu putea si nu poate proceda asemanator, pe de o parte fiindca nu are potentialul economic al acesteia si pe de alta, fiindca "moldovenilor", dupa o indelungata politica de deznationalizare, li s-a indus convingerea ca sunt o comunitate de sine statatoare. In plus, in tara noastra, oamenii sunt inca marcati de cea mai dura dictatura comunista post-stalinista, care le-a generat reactii paradoxale de supravietuire, astfel incat pot imbina nationalismul si xenofobia, cu acceptarea, din motive strict economice, a statutului de strain inferior in Occident. In acest context, problema reunirii cu Republica Moldova, cea mai nevoiasa comunitate statala a Europei, a devenit neinteresanta pentru generatia activa de la noi. Entuziasmul "podurilor de flori" s-a stins, iar problema Basarabiei e pusa pe tapet, in scopuri electorale, doar in competitia dintre partidele politice. In Republica Moldova - au constatat cercetatorii prin anchete sociologice - situatia e si mai contrarianta: pentru o buna parte din cei patru milioane de cetateni ai statului, in special pentru tineri, "romanismul" reprezinta doar o punte spre Vest, mult solicitata cetatenie romana insemnand acces liber in tarile Ue. Se mai poate vorbi in aceste conditii de o posibila realipire a Basarabiei la Romania? La aceasta intrebare incearca sa raspunda studiile din volumul coordonat de Monica Heintz si care, prin aditionare, dau o imagine complexa a spatiului din marginea Europei democratice. Statutul precar al Republicii Moldova de azi provine nu doar din deznationalizare si din particularismul impus de regimul sovietic, ci si din istoria agitata a regiunii. Spre deosebire de tarile baltice, care si-au regasit extrem de repede, dupa prabusirea Urss, vocatia nationala in structuri statale proprii, fiindca erau in totalitate natiuni captive, cu Basarabia situatia era mai complicata. Rupta din Moldova in 1812, ea nu a cunoscut evolutia statului roman modern din a doua jumatate a secolului Xix. Gubernie ruseasca pana in 1918, realipita la patria-mama intre 1918 si 1940 si republica sovietica apoi, cu granite trasate arbitrar de Stalin (i-a luat sudul, Bugeacul, si nordul, Bucovina, pentru a le anexa Ucrainei, dandu-i in schimb ca "dar otravit" Transnistria), Republica Moldova a devenit din 1991 un stat slab, cu minoritati etnice foarte agresive. Rusii atotputernici in fosta republica sovietica au fost primii care nu au acceptat rasturnarea de situatie, iar Transnistria dominata de ei s-a rupt aproape imediat de noua formula statala. Slab dezvoltata economic, datorita orientarii aproape exclusiv spre agricultura impusa de comunisti, Republica Moldova s-a trezit si fara o identitate nationala certa.
Eforturile unor intelectuali basarabeni de cultivare a romanismului, prin apelul la simbolurile noastre nationale, prin adoptarea grafiei latine si solicitarea de ajutor economic si cultural din Romania, s-au dovedit cam ineficiente. Asta in primul rand fiindca tara noastra nu putea suplini resursele uriase ale Rusiei, de care statul moldovean a ajuns sa depinda economic total. Acest stat e dominat de elitele politice cultivate de fostul imperiu sovietic. Si-ar fi proclamat ele independenta fata de Moscova, dar, in fapt, prelungesc metodele practicate inainte de 1991: blocarea spatiului public pentru individ, favorizarea oligarhiei, eludarea legii etc. Migratia tineretului, in principal spre orasele dezvoltate ale Rusiei si abia apoi spre Vest, a lasat Basarabia cu o populatie romaneasca redusa numeric si imbatranita, dependenta de statul incapabil sa ofere alternative economice reale si sa aplice legile. Daca veti citi volumul, veti intelege mult mai bine ce se petrece cu adevarat in Republica Moldova si ce ar fi realist de facut pentru rudele de acolo, dincolo de fraze patetice, de lacrimi si de Hora Unirii.