"Ca cetatean european,
ma simt datoare sa fiu nationalista"
- Ce-i lipseste Constitutiei Europene ca sa fie votata "pentru", de o majoritate confortabila in fiecare stat membru?
- Un articol, unul singur, care sa consfinteasca o protectie a majoritatii, adica a etnicilor majoritari intre frontierele propriului stat. Astfel, acestia nu se vor mai teme ca isi vor pierde locul de munca, locuinta sau obiceiurile mostenite din strabuni. In Romania, romanii vor fi natiunea protejata, in Ungaria ungurii, in Germania germanii, in Franta francezii etc. O problema a Europei in prima faza vor ramane extra-comunitarii si extra-continentalii, africani, asiatici etc., ei neputand beneficia de aceasta discriminare pozitiva in cadrul Uniunii Europene, patria lor mama fiind in afara uniunii respective a continentului european. Ca urmare, unii se vor multumi cu conditiile oferite prin Constitutia europeana, altii vor pleca intr-o alta parte a lumii, iar altii se vor intoarce in tara lor. Pana si problema nationalitatilor conlocuitoare s-ar regla de la sine si pe neobservate, in timp.
Frumusetea, farmecul si unicitatea Europei vin din faptul ca este un continent al natiunilor si ar fi pacat sa nu ne straduim sa-l pastram asa. Un turn Babel peste ocean e de ajuns, nu trebuie sa mai cream unul in Europa. Intr-un dictionar al Noului Testament, definitia cuvantului "neam" apare astfel: "totalitatea locuitorilor unei patrii de aceeasi nationalitate". Daca ar disparea acest principiu biblic al neamurilor de pe Pamant, din Cartea sfanta a crestinilor nu s-ar mai intelege nimic, caci toate referirile la trecutul si la viitorul omenirii opereaza cu termenul neamurilor.
Ca cetatean european, prin urmare, ma simt datoare sa fiu nationalista, chiar si numai din motive estetice. Uniformizarea e detestabila, fie ea si numai economica. La ce bun turismul, daca nici la Madrid, nici la Roma, nici la Atena, Paris sau Berlin, nu gasesti produse specifice, ci peste tot le gasesti pe aceleasi? Si produsele economice sunt realizari ale spiritualitatii popoarelor. Pentru ca aceasta uniformizare trista si urata sa fie stapanita, zagazuita, trebuie, mai ales, protejate acele laboratoare ale originalitatii, care sunt Statele Nationale. Caci individul la scara planetara e la fel de neinsemnat ca firul de nisip. Protejate pe propriul teritoriu, cu trasaturile lor specifice, cu personalitatea lor, formata si slefuita in milenii, popoarele ar avea sansa ca libere si netulburate sa-si urmeze firesc calea proprie pe spirala progresului. Desigur, acest articol al Constitutiei Europene ar mai degreva comunitatea si de multe alte probleme, mai ales de acel comportament ca al rusului Ivan, caruia daca i se da nas se suie pe divan. Grupuri etnice din Est sau de pe aiurea, unele constituite ca atare, cu acte in Europa de Vest, tipa fara rusine dupa drepturi, si pretind discriminare pozitiva in casa altuia, cum fac turcii in Germania sau magrebienii in Franta. Fiind tacit discriminati negativ, se simt in drept sa protesteze, dar avertizati printr-o prevedere din constitutie, nu ar mai tine figura, ar cadea in afara legii.
Odata in vigoare o asemenea prevedere, cei care - cu prea multa usurinta - isi iau lumea in cap se vor gandi mai bine inainte si poate vor gasi cum sa fie de folos tarii lor, in loc sa plece cu traista in bat printre straini. Cat despre cei deja plecati, ar mai gasi o patrie mama la care sa revina, cand ii va vesteji dezradacinarea.
Daca aceasta idee noua ar putea beneficia de traseul obisnuit al ideilor noi, la pasul 1 se va spune: e o nebunie; la pasul 2: putem incerca; iar la pasul 3: e formidabila, eu intotdeauna am spus-o.
Sper ca aceasta scrisoare sa fie data publicitatii, desi militeaza pentru o idee care nu e la moda acum, si bine se stie, nu tot ce e la moda e si bun, valoarea se cerne doar in timp. Asadar, va rog sa dati o sansa ideii, lansati-o in presa scrisa, spre dezbatere macar. Apoi, daca e pe placul majoritatii cetatenilor continentului, de ce sa nu fie pe placul politicienilor aceluiasi continent? Aveti curajul, domnilor politicieni de la Bruxelles, sa acceptati provocarea?
Simona Toma - Lugoj, 2 februarie 2007
Concurs pentru Scoala de Vara
Fundatia Academia Civica anunta tema concursului de admitere la Scoala de Vara (a X-a editie), care se va desfasura intre 9 si 16 iulie la Memorialul Sighet.
Tema fixata pentru concurs este in acest an urmatoarea: "Consultati Raportul Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste (www. presidency.ro) si dezvoltati in scris trei recomandari din finalul Raportului (paginile 636-644) pe care le considerati prioritare".
Termenul limita de predare a lucrarilor este 15 mai 2007.
Textele vor acoperi 2-5 pagini si vor fi trimise pe adresa: Bucuresti, Piata Amzei nr. 13, et. 2, cod 010343, tel. 021/312.98.52. Tel./fax: 021/312.58.54, e-mail: acivica@memorialsighet.ro
Reamintim ca limita de varsta pentru concurenti este 14-18 ani. Acestia vor trebui sa prezinte acordul scris al parintilor sau sustinatorilor legali pentru eventuala deplasare la Sighet.
Candidatii care vor sa participe fara concurs, prin predarea a 12 ore de inregistrari de istorie orala, vor trebui sa faca acest lucru pana cel tarziu la 15 aprilie 2007.
Ca de obicei, Scoala de Vara este organizata in colaborare cu Fundatia "Konrad Adenauer".
Transportul, cazarea si masa sunt asigurate de organizatori.
Ana Blandiana,
presedinte Fundatia Academia Civica