"Nu poti conferi Agentiei Sanitar-Veterinare
puterea Securitatii ceausiste, controland
si sanctionand tot ce misca in tara"
Dracul european nu e chiar atat de negru
pe cat vor sa-l faca sa para incompetenta si
servilismul unor functionari de stat romani
Nu se putea sa nu ne facem de ras, ca romani, chiar din primele zile ale intrarii in Uniunea Europeana! Nu vorbim de sfera politica, unde scandalurile nu se mai termina, ci de aspectele practice ale integrarii, anume - de situatia ciobanimii, a taranimii in general - asa cum ne-a lasat-o Psd-ul, negociatorul iresponsabil al destinului satului romanesc. De la un capat la altul al Carpatilor, ordinul sefului veterinarilor din Romania, privind branza de oi si transhumanta, a alarmat satele ca o amenintare de razboi, semanand panica, disperare si revolta. In realitate, dracul european nu e chiar atat de negru; este vorba doar de incompetenta numitului veterinar sef, Marian Avram, la concurenta cu incompetenta negociatorilor Psd - care au lasat pe dinafara "exceptiile" specific romanesti, precum ciobania, alimentele artizanale, zonele montane, adica esenta traditiei noastre materiale de origine taraneasca. Pe buna dreptate, opinia publica se intreaba ingrijorata: "Asta inseamna integrarea europeana? Un atac mortal la identitate? Ce se va intampla cu satul romanesc? Ce-i asteapta pe taranii si pe ciobanii romani in anii ce vin? Cate lovituri vor mai putea indura, inainte de a-si da obstescul sfarsit?" Dr. ing. Avram Fitiu, cadru didactic la disciplina Ecologie si Protectia Mediului de la Facultatea de Agricultura din Cluj-Napoca, un euro-optimist moderat, ne dezvaluie aspecte inedite din culisele "devenirii" noastre europene.
"Psd a acceptat in genunchi
umilirea taranului roman si
disparitia rapida a acestuia"
- Ce ne puteti spune, domnule Fitiu, despre absurditatea ordinelor date de Ansvsa (Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor), privitoare la productia taraneasca de lactate si la obligativitatea autorizarii fiecarei stane?
- La presiunea opiniei publice, a ciobanilor din toata tara, reuniti intr-un congres langa Buzau, ordinele acestea au devenit istorie. Ansvsa a fost nevoita sa emita un nou ordin, la jumatatea lunii ianuarie, potrivit caruia producatorul de branza nu mai trebuie sa fie autorizat, ci pur si simplu inregistrat. Mergi la autoritatea veterinara de la primarie si spui: "Eu si familia mea producem branza." Dati-mi o hartie si un cod, ca suntem producatori. Atata tot. Intervine insa riscul asumat al consumatorului. Statul isi ia mana de pe tine. Daca te imbolnavesti, te priveste, il dai in judecata pe ciobanul respectiv si obtii daune pe cale judiciara. Dar nu administrativa.
- Altfel spus, abia acum suntem euro-conformi. De ce autoritatile n-au procedat astfel inca din capul locului, ca sa nu mai dea nastere atator scandaluri cu politia care iesise la vanatoare de ciobani?
- Pentru ca nu se cunostea aceasta exceptie. Psd n-a negociat-o in 2004, ci a acceptat in genunchi umilirea taranului roman si disparitia rapida a acestuia. Exceptia se numeste unitate cu risc asumat de catre consumator si producator, asa cum functioneaza dupa cel de-al doilea razboi mondial in tarile Uniunii Europene. O legislatie construita pentru realitatile socio-economice ale Europei de Vest nu poate fi aplicata intocmai la realitatile Europei de Est, fara sa distruga coloana vertebrala a acesteia, identitatea ei. Cand atingi fiinta neamului tau prin incompetenta sau servilism legislativ european, copiii tai te vor judeca maine, si este cea mai grea judecata. Germanii au ca principal simbol Mercedesul si berea, ungurii au ficatul de gasca, spaniolii au jambonul de porc, grecii au branza feta, francezii au branza Roquefort, dar romanii oare cu ce pot intra in aceasta Europa? Daca ii iei Romaniei sarmalele, tuica, branza de Sibiu, istoria si peisajele de la Rosia Montana, ce-i mai ramane ca specific national? Poate circul politic cvasiprezent dupa 1989. In plus, Romania ar fi trebuit sa aiba de 17 ani aceasta reglementare referitoare la existenta unitatilor cu risc asumat, care ar fi ajutat enorm la dezvoltarea productiei traditionale de alimente (intarziere datorata tot Psd-ului, cu diversele intrupari pe care le-a avut). In esenta, potrivit noului ordin, produci cum poti, intr-o camaruta de 5-6 m.p. din spatele casei sau sus, la stana. Ai insa obligatia unui minim de conditii igienice, pe care le controleaza agentii sanitari cel putin o data pe an. Mai exista o piedica a taranului care vine sa vanda doar pe teritoriul judetului, si nu poate sa exporte. Si nici sa vanda in Bucuresti. Asta-i conditionarea care trebuie schimbata.
- Ceea ce spuneti pare pozitiv, daca n-ar fi... negativ.
- Nu e negativ. Repet: micii producatori, taranii, ciobanii, au acum cadrul legal sa dezvolte productia artizanala, conform traditiei locului; sa deschida branzarii acasa sau la stana, sa vanda in targuri, la nedei, la expozitii si sarbatori religioase, unde se aduna lume multa. Nu le trebuie autorizatie. Nu mai sunt obligati sa plateasca taxe piperate pentru aprobari. Pe de alta parte, ca sa te mentii in categoria de producator artizanal, n-ai voie sa procesezi mai mult de 1000 de litri de lapte si 2000 kg carne de porc si vita pe saptamana sau 300 kg carne de pasare pe luna, ceea ce este fantastic. Pana la acest prag se numeste productie in unitate proprie (p.u.p.).
"Cum sa intre micii producatori de carnati din Plescoi,
in competitie cu fabricile de carnati din Timisoara,
daca nu le dai voie sa-si vanda
produsele la Bucuresti sau la Iasi?"
- Ce face o babuta care are de vanzare zece funii de usturoi, cinci metri de carnati si 20 de oua?
- Se inregistreaza la Dsv-ul cel mai apropiat si le vinde. Eu vad asta ca pe o victorie a taranului si a ciobanului roman, adica a societatii civile, chiar daca mai este de rezolvat problema vanzarilor in afara judetului de resedinta. Timp de 17 ani de zile, cand s-a permis doar existenta unor unitati industriale, taranul a fost tinut de diversele guverne in saracie. Daca li s-ar fi permis mica productie destinata pietii, am avea acum 500.000 de tarani cu unitati artizanale in propria ograda. De ce sa-si vanda taranul laptele cu 6-7 mii de lei marilor rechini din bransa? In mica lui unitate de procesare simpla, l-ar imbutelia sau l-ar ambala el insusi, in asociere cu 2-3 vecini, si l-ar vinde direct cu 15 mii.
- Dar il vinde numai in judet. Este absurd, cata vreme in marile orase din Grecia sau Italia, se inchid unele strazi o zi pe saptamana, permitand taranilor sa-si vanda produsele.
- Legislatia trebuie in continuare nuantata si adaptata specificului romanesc. Probabil ca la capatul perioadei anuntate de sase luni, adica la 1 iunie, se va tine seama de acest lucru. Sibienii ce sa faca cu atata branza? S-o schimbe intre ei? Ce sa faca cu miile de miei, daca arabii nu mai cumpara ca pe vremuri? Cum sa intre micii producatori de carnati din Plescoi, in competitie cu fabricile de carnati din Timisoara, daca nu le dai voie sa-si vanda produsele la Bucuresti sau la Iasi, unde piata cere carnatii de Plescoi? De ce vecinul meu instarit, care-si permite sa ia de la Sapard 100.000 de euro pentru o fabrica de branza, poate sa vanda la Bucuresti, si eu, micul si saracul producator de peste drum, cu un atelier de 1000 de euro, nu pot? Nu e o discriminare revoltatoare?
"Transhumanta face parte din cultura poporului roman,
si nu poti veni cu interzicerea ei peste noapte"
- Seful Agentiei Nationale Veterinare a declarat, scandalizand intreaga tara, ca transhumanta este ilegala.
- Astfel de declaratii, chiar daca au fost nuantate dupa aceea, au rolul de a crea emotii puternice in societate. Afirmatia veterinarului sef este scandaloasa. Transhumanta face parte din cultura poporului roman, si nu poti veni cu interzicerea ei peste noapte. Nu poti conferi Agentiei Sanitar-Veterinare puterea Securitatii ceausiste, controland si sanctionand tot ce misca in tara.
- Vorbind despre taranimea romana in general, ce credeti ca se va intampla cu Morometii si Ionii Romaniei in urmatorii ani?
- Romania are cel mai mare procent din populatie ocupat in agricultura din Europa, circa 10 milioane de persoane. Pentru acesti oameni, Politica Agricola Comuna (Pac) a Ue nu a gandit mai nimic, pentru ca este inadaptabila Romaniei. Majoritatea taranilor romani se afla in afara horei europene, in fermele de subzistenta, pentru care Pac aloca doar 1500 de euro anual pentru introducerea de asa-zise standarde comunitare minime de mediu, cum ar fi gropi speciale de stocare a dejectiilor solide si lichide. Practic, niste firimituri, cat sa nu moara de foame, dar cu indeplinirea unor conditii destul de dure. De notat ca cei foarte saraci tot saraci vor ramane, pentru ca nu se pot incadra in baremuri, cum ar fi posesia unui hectar de pamant impartit in maximum trei parcele.
- In acest caz, pentru cine vor venii banii europeni de care se tot vorbeste pe toate canalele?
- Banii cei multi vin numai pentru fermierii care au iesit din zona subzistentei si au trecut in zona comerciala. La acest capitol, sunt incurajati tinerii agricultori sub 40 de ani, care isi fac o ferma comerciala de 8-10 vaci si cateva hectare de pamant. Ei primesc un cadou de 40.000 de euro! Iata cum se vor inghesui in sate somerii oraselor sau capsunarii din Spania, devenind fermieri si nicidecum tarani, in cadrul fenomenului asa-zis "neo-rural". Pe scurt, putem spune ca, o data cu moartea actualilor tarani, va muri si taranimea traditionala, asa cum o stim azi. Disparitia taranimii este pregatita in laboratoarele Ue, si dupa alt scenariu atragator: sa zicem ca eu, ca taran de 55 de ani, posesor al unei ferme comerciale de 8-10 hectare, ma plictisesc de agricultura si vand ferma unui tanar sub 40 de ani. Imediat, ca o rasplata ca am lasat locul liber, Ue imi ofera o pensie anticipata pe 10 ani, de 18.000 de euro pe an. In total, 180.000 de euro. Mai mult, daca am lucratori (cum ar fi chiar sotia sau fratele, angajati la ferma mea) care doresc sa paraseasca agricultura la aceeasi varsta, de 55 de ani, fiecare va primi o pensie pe zece ani de cate 4000 de euro pe an (total: cate 40.000 de euro). Mai exista si alti pasi neasteptati: daca vrei sa faci o ferma de vaci sau de capre si oi pe un coclaur, in varful dealului, unde nu te-ai incumetat pana acum din cauza lipsei drumului si a apei, vei primi de la Ue toti banii necesari construirii drumului, conductei de apa si retelei electrice respective.
"Proprietarii de vaci vor tine
cate un jurnal pentru fiecare animal,
cu laptele muls, cu starea de sanatate, cu poze..."
- Mi se pare o eficienta maxima in distrugerea taranimii traditionale, dar in acelasi timp, o revolutie in abordarea muncii la tara. Ce alte surprize ne asteapta?
- Obligatia de a cumpara cate un Mercedes pentru fiecare vaca, oaie, porc si capra din gospodarie... Glumesc si nu prea. Este vorba de un sistem cu adevarat revolutionar si etic, de asigurare a confortului animalelor, atat in grajd, cat si in timpul transportului. Trebuie sa ne pastram calmul si umorul, dar legile europene contin 250 de conditii care definesc bunastarea animala. Spre exemplu, proprietarii de vaci vor tine cate un jurnal pentru fiecare animal, cu laptele muls, cu starea de sanatate, cu poze etc. Intr-un cuvant, acest jurnal va scoate in evidenta "viata sociala" a Joianei. Pe deasupra, nu vei mai avea voie sa legi animalele in grajd, pentru ca le stresezi, iar acolo unde aveai sapte capete, vei tine numai trei. Pentru celelalte, trebuie sa construiesti un grajd nou. Cel putin o parte din acoperisul grajdului va trebui sa fie transparent, sa primeasca mai multa lumina. Nu vei mai avea voie sa tai coarnele vacii sau boului, chiar daca s-au naravit la impuns. Pe pasune, trebuie sa ai un minimum de locuri de adapare si umbrire; daca n-ai, trebuie sa plantezi copaci ramurosi. Pasunea nu poate fi cosita decat o data pe vara. Recompensa: 58 de euro pe hectar. Se va revedea densitatea animalelor la hectarul de pasune. Nu se accepta, dupa prima coasa, teoretic vorbind, mai mult de o jumatate de vaca la hectar, adica un singur vitel. In plus, daca iarba n-are cel putin 5 cm inaltime, nici n-ai voie sa bagi bietul vitel pe pasune. De ce? Pentru ca 80% din germenii patogeni se ascund in iarba mai scunda de 5 cm si se imbolnaveste animalul.
- Mi se pare mai mult o Uniune Europeana a vacilor, decat a oamenilor. Nu cred ca se vor intampla vreodata aceste lucruri in Romania...
- Vom vedea. Dar astea sunt regulile. Daca nu le respecti, nu-i nici o problema, dar nu mai vezi un euro de la Ue. Nu-ti mai da nimeni bani. Sunt, teoretic, 26 de directii de a lua subventii pentru investitii, dar depinde de tine pentru care dintre ele te califici. Exemplele pot continua. Ai intrat sa cosesti fanul? Esti obligat sa agati clopotei de coasa, sa nu omori din neatentie vreun arici sau vreun iepure. Pe deasupra, daca erai invatat sa-ncepi munca de la marginea fanetei, gata cu aceasta metoda! Cositul in Ue incepe din mijlocul tarlalei spre margine, sa poata fugi animalele ascunse-n iarba. Esti pescar? Foarte bine, dar vei fi obligat sa eliberezi pestii sub o anumita marime. Si nu oricum, ci numai dupa ce le dezinfectezi rana provocata de carligul unditei. Iar asta este doar inceputul...
Domnului Avram Fitiu ii puteti scrie la e-mail: afitiu@yahoo.com
Mai multe date despre cele discutate mai sus gasiti pe site-ul: www.mapam.ro, la rubrica