In Occident transhumanta renaste

Cornel Ivanciuc
In vreme ce in Occident transhumanta renaste, guvernantii romani se pregatesc s-o duca la abator.


Este deprimant de-a dreptul ca autoritatile romanesti n-au inteles mai nimic din politica Uniunii Europene cu privire la transhumanta. Ue nu interzice, ci dimpotriva, garanteaza prin legi ferme aceasta straveche practica. Mai marii tarii se grabesc, care mai de care, sa declare transhumanta ilegala, in timp ce in Spania, bunaoara, are loc un adevarat reviriment al oieritului, provocat de faptul ca regatul iberic a repus in circulatie o mare parte a rutelor pastorale, preromane... Ar fi un gest profund antinational ca demnitarii romani sa fi priceput, totusi, incotro bate politica Ue, dar sa faca niste jocuri dubioase, in favoarea unor interese obscure, care se pot repercuta tragic asupra economiei pastorale traditionale. Secretarul general al Ministerului Agriculturii a sugerat ca traseele de transhumanta trebuiau stabilite de Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor, insa functionarii organismului cu pricina au rezolvat problema in nevolnicul stil antiromanesc, cu care ne-au obisnuit deja, scotand transhumanta in afara legii si instituind amenzi draconice, de pana la 3.000 de lei noi, pentru cei care se vor incapatana sa o practice. Pare de neimaginat ca pe acesti domni nu-i trage nimeni la raspundere si ca Guvernul continua sa-i pastreze in randurile sale, in timp ce Consiliul Europei a recomandat fiecarui stat comunitar sa incurajeze transhumanta, prin prime suplimentare acordate pastorilor. Mai precis: recomandarea 1782/2003 a Consiliului spune raspicat ca se va acorda fermierilor o prima suplimentara de 7 euro pe cap de oaie sau capra, in zonele unde cresterea ovicaprinelor constituie o activitate traditionala sau contribuie la dezvoltarea economiei rurale. Ar trebui ca apatica functionarime care ingroasa organigrama Guvernului, dar face degeaba umbra pamantului, sa citeasca mai intai ce se intampla in Europa civilizata, care se intoarce la traditiile ei nepieritoare, inainte de a pune mana pe topor si a ucide cu sange rece obiceiurile noastre stramosesti. Modelul spaniol ar trebui predat in toate scolile de partid de pe Dambovita si asumat ca pe unul care repune in drepturi oieritul traditional european. In vechime, Peninsula Iberica era strabatuta de 125 de mii de kilometri de rute de transhumanta. Recent, Asociatia pentru dezvoltare rurala din tinutul Olivenza, de pe frontiera cu Portugalia, in colaborare cu inca noua asociatii din provinciile La Rioja, Soria, Segovia, vila, Salamanca si Caceres, din vestul si centrul Spaniei, au lansat un proiect de recuperare a marelui drum de transhumanta al Sorianei Occidentale, pe care circulau turmele inca din Evul Mediu, dinspre Castilia Veche, inspre Extremadura de Jos. Daca acest proiect de cooperare interteritoriala a putut fi finantat cu fonduri europene de aproape o jumatate de milion de euro, de ce ciobanii din Marginimea Sibiului nu si-ar putea prezerva si ei glorioasele traditii, folosind rutele de transhumanta mostenite din mosi-stramosi, tot pe banii Uniunii Europene? De ce, atunci, aceasta ura inversunata impotriva a tot ce inseamna traditie romaneasca si, mai ales, mostenire pastorala? In paralel, consiliul guvernului comunitatii autonome Andaluca a alocat peste 100 de milioane de euro pentru recuperarea a peste 24 de mii de kilometri de drumuri de transhumanta, in urmatorii 20 de ani. Alaturi de folosintele comune, arondate pastoritului transhumant, drumurile vor fi redate turismului ecologic. Provincia Sevilla s-a angajat sa curete si restaureze un total de 4.511 kilometri de drumuri, Jaen, 3.777, Cordoba, 3.665, Cadiz, 3.445 si Granada 2.622. Pretindem ca spiritul romanesc izvodeste din intelepciunea strabunilor nostri pastori, care isi urcau turmele pe colnicele cerului vioriu de deasupra muntilor, dar politicienii nostri se grabesc s-o omoare miseleste inca o data pe biata Miorita din Carpati. In timp ce interesele clasei politice de la Bucuresti par dispuse sa ne anuleze mostenirea, pe altarul unor intovarasiri mafiote, oierii spanioli si-au purtat triumfal miile de mioare, in cadrul fiestei anuale a transhumantei, pe Calle Mayor, pana la Puerta de Alcala si Puerta del Sol, din Madrid. In acelasi timp, in localitatile Oncala, din provincia Soria, si Guadalviar din provincia Teruel, spanioli cu dare de mana, credinta in Cristos si incredere in guvern au creat primele muzee ale transhumantei. Iar in Franta, pe Valea Campan, din apropiere de Lourdes, unde a fost vazuta Fecioara Maria, sub Pic du Midi de Bigorre, la o altitudine de 2872 m, in Pirinei, transhumanta isi continua netulburata cursul. Ce se intampla oare, cu guvernantii romani?