Asa cum era de asteptat, primii pasi in Uniunea Europeana ne-au adus si cele dintai masuri guvernamentale de un absurd remarcabil, daca dincolo de el nu s-ar ascunde chiar drame. Dorind sa-si demonstreze supusenia si slugarnicia in fata birocratilor de la Bruxelles, autoritatile au luat cu aplomb prima masura "europeana" din viata lor: ultimilor ciobani din Carpati li s-a interzis comercializarea branzei de oaie in pietele oraselor. Sursa de venit pentru ei si aliment de baza pentru romani, interzicerea telemelei si a suratelor ei a indignat opinia publica si i-a razvratit pe ciobani. Cu un zel de opereta, mascaricii damboviteni pun cutitul la osul taranului, dovedind ceea ce banuiam de mult: lipsa totala de pregatire la capitolul integrare europeana, buimaceala si improvizatia ridicate la rang de "program de masuri". De dragul vreunei batai cu palma pe spate, din partea vreunui comisar de la Bruxelles, Ministerul Agriculturii preia o masura brutala, pe care Ue n-o aplica nicaieri in prezent si nu se stie daca o va aplica vreodata. Un oportunism deplorabil, care transforma autoritatile romanesti in vechili ai intereselor comunitare. Cum ramane cu patriotismul, domnilor guvernanti? Ce le veti raspunde ciobanilor adunati in "congres" (bravo lor!), inainte sa plece cu jalba in bat, pe la curtile europene? Aflata, recent, intr-o calatorie de documentare in Gorj si Marginimea Sibiului, revista "Formula As" a dorit sa afle la sursa ce gandesc ciobanii despre urgia ce se abate asupra lor.
Dumitru Diaconescu, 55 de ani, crescator de animale din Novaci
"Italia importa ciobani romani
ca sa le mulga oile manual"
"Aud ca n-or sa ne mai dea voie in piata. Mi s-a spus ca raza mea de actiune se intinde pe maximum 30 de kilometri, masurati din poarta casei. Asta inseamna ca nu mai ajung pana la piata din Carbunesti, unde am clienti statornici si unde vand branza de 35 de ani, fiindca as depasi limita cu zece kilometri. N-am decat sa ma opresc undeva, langa un stalp de telegraf din Campul Mare, sa astept sa vina domnul Iliuta, veterinarul sef din Targu Jiu, sa-mi confiste branza si sa-mi dezumfle rotile masinii. Cica sa avem branza ambalata si etichetata, dar oamenii astia pe ce lume traiesc? Oare nu stiu ca branza ciobaneasca se tine in zer, in putineici cu saramura? Veterinarii ajung un fel de comis voiajori pentru interesul firmelor mari din judet, obligandu-ne sa ducem laptele la doua fabrici "europene", unde primim 6-7 mii de lei pe litru, in timp ce laptele ajunge la 40.000 de lei in supermarket-uri. Ce doresc domnii care ne conduc? Sa inlocuim pastoritul cu somaj taranesc? Doresc salbaticirea muntilor? Vor moartea satelor de la munte si a traditiei care se mai pastreaza in ele? Eu, unul, nu ma las. Avem munti pana in Lotru, si daca as stii de bine ca arunc laptele la ursi, dar paznic la vilele stabilor din Ranca n-o sa ajung. Sa ne lase dracului cu prostiile lor, ca oile nu se pot mulge cu masina la stana; mulgerea manuala le formeaza ugerul, le maseaza usor, nu brutal, sa dea lapte dulce. Italia importa ciobani romani ca sa le mulga oile manual, numai noi ne-am gasit sa rupem gura targului cu vigilenta noastra."
Nicolae Iovan, 84 de ani, cioban din Poiana Sibiului
"Cum sa interzica ei transhumanta,
mostenita din mosi-stramosi?"
"Toata viata mi-a placut sa sui la munte. Mi-a placut sus, in gruiuri. Gruiurile de munte din Retezat au fost pe inima mea. Cum sa interzica ei transhumanta, mostenita din mosi-stramosi? Cum adica sa-mi duc oile cu masina? Astia care fac lejile, Tariceanu sau care dracu, zici ca-s tulburi la cap. Cum fac dreptatea? Cui tin ei partea, noua sau la straini? Ne ducem de vale, ne hurducam tat de-a dura in jos. Si aici, la noi, s-o stracat randuiala. Nu mai poarta nimeni palarie ciobaneasca, nici bata si nici cojoc, iar portul national a ajuns de rusine. Tineretul nu mai vrea sa auda de ciobanit, nu se poate lasa toata vara de discoteca, cand ar fi randuiala sa stea pe plai. Averea ciobanului a luat-o la vale, oamenii au saracit si, oricate oi ai avea, abia de castigi cat sa-ti duci zilele. Pe vremea lui Ceausescu, era tocmeala mai buna, oile aveau cautare. De vindeai un kilogram de lana (100 de lei din timpul acela), puteai cumpara 25-26 de halbe de bere, pe cand acum, abia daca poti lua o singura bere (20.000 de lei) cu banii de pe kilul de lana. Ce e asta? Eu zic ca s-a dat Romania cu fundul in sus."
Gheorghe Sufana, 54 de ani, cioban din Poiana Sibiului
"95% din sibieni au lasat muntele,
devenind sedentari, adica ciobani de campie"
"Ciobania e cea mai a dracu meserie de pe pamant. A fost tot timpul legata de transhumanta. Dar cu transhumanta s-a terminat. Chiar de te lasa proprietarii sa treci pe mosia lor, nu mai poti inainta din cauza masinilor, ca s-au inmultit ca trasnetu. Nici la munte nu mai urca prea multi. Doar copii dintr-astia, cu oi sterpe, mai apuca pe potecile de sus. Daca am vazut asa, m-am mutat la Banat, am cumparat un grajd de la fostul i.a.s., pe care-l tan ca stana, pentru cele 500 de oi, si mi-am construit o casuta in apropiere. Am dat copiii la scoala acolo, asa ca la Poiana mai vin doar in conced, sa-l vad pe tata socru. Ca mine au facut cei mai multi poenari, lasandu-si pustii ditai casele cat palatul, construite pe timpul lui Ceausescu, din vanzarea berbecutilor la arabi. E jale mare in sufletul nostru, cand vedem cum se duce o meserie pastrata de mii de ani. Dintre toti ciobanii Poienii, nu sunt decat cinci care mai fac transhumanta. Oile sunt putine si nu mai strica gradinile, poti sa zici ca le iasa oamenii cu flori in cale, ca au ajuns o raritate. Dar eu am renuntat sa mai umblu. M-am alaturat celor 95 la suta din sibieni, care au lasat muntele, devenind sedentari, adica ciobani de campie. Insa multi dintre ei ar vinde si maine turmele cu totul, dar nu gasesc amatori. Nu mai renteaza, nu ne mai putem vinde marfa. Nu ne mai lasa pe piata, fortandu-ne sa dam branza si mieii la negustori, cu profit minim. Eu, daca ma duc in piata, n-am masa, nu-l cunosc pe patron, nu ma baga nimeni in seama, chit ca lumea ar cumpara de la mine, nu de la negustori. Insa politica Ue este sa ne indeparteze de piete si, cu asta, sa ramanem orfani de oi si de ciobanie. Vin cu planuri sa schimbam rasele. Dupa ce am crescut toata viata un rand de oite turcane, iuti, sanatoase, obisnuite cu libertatea, si-al caror lapte ii ca untul, nu ne putem acomoda cu oile spaniole, mari si greoaie, cu tate mari, sa inchepe bine in masinile acelea de muls. Duca-se cu uratele lor cu tot! Mance-le lupul din Plescoiu, ca la mine-n stana n-au ce cata."
Ilie Porumbel, 55 de ani, cioban din Cernadia (Novaci)
"E limpede ca guvernantii romani
vor sa bage cutitul in ciobanie si
sa starpeasca oile din Carpati"
"Bunicul meu, Ilie Porumbel, umbla cu oile pana la Bug. Au fost vremuri de poveste, cand ciobanii luau lumea in talpi. Azi, o iau pe roti, ca mai tot tineretul din satele de munte pleaca la scoala de soferi, uitand de ciobanie. Cand ne intalneam in piata din Novaci, prin anii 80, aduceam la vanzare si lapte, si branza, si vitei, si berbecuti. Azi, am ajuns sa ne fugareasca veterinarii si politia, ca pe niste infractori. Cica nu vindem igienic, ca n-am facut branza in fabricile patronilor. De cand sunt pe lume, n-am auzit sa cada cineva bolnav de la branza sau de la jintita ciobaneasca, facute la stana. Am ajuns sa vindem pe furis, prin cunostinte, mai rau ca cu Ceausescu. Vorbesc de amenzi de zeci de milioane, de parca banii ar creste pa copaci. Cica Europei nu-i place de noi, ca suntem murdari, ca lasam laptele nestrecurat, ca nu ne spalam pe maini si alte vorbe de astea. Se minte, domnule, adevarul e altul, ca vor sa-si desfaca produsele lor. Cand umbla cu laptele, ciobanul ii curat. Laptele cere respect si piele spalata. Apoi, cum se face ca francezii pun mucegai in branza? Ala nu-i interzis? Am vazut la televizor o ferma de vaci din Austria. Stateau bietele animale in noroi pana la genunchi, erau grase, frumoase, dar calcau in mocirla. Or, vacile si oile mele n-au stat niciodata in baligar, ca le port grija si le mangaie muierea si le razgaie pe nume, si le freaca pe bot cu carpa muiata in ceai de musetel, ca pe copii. Cand ii aud pe veterinari ca ne acuza de lipsa de igiena, mi se ridica sangele in cap. E limpede ca guvernantii romani vor sa bage cutitul in ciobanie, sa starpeasca oile din Carpati."
Romulus Stoica, 63 de ani, cioban din Jina
""Mai, da nu v-i rusine,
ca sunteti de-ai nostri, romani!"
Lumea s-a-nrait. Nimeni nu ne sare in ajutor, lasandu-i pe veterinari sa ne omoare. Ne distrug complet pe noi, poporul de jos. Ne dau pe mana firmelor mari, care ne platesc laptele la doua-trei luni, in bataie de joc. Si ne platesc prost. Eu, la veterinarii si politistii care ne pandesc pe la colturi, ca popandaii, sa nu ne ducem branza la piata, le-as spune doar atat: "Mai, da nu v-i rusine, ca sunteti de-i nostri, romani!". Noi trebuie sa fim seriosi daca am intrat unde zicem c-am intrat. Sa ajutam oamenii de rand, ca astia ne tan. Sa dam legi pentru ei, nu impotriva lor. Din pacate, vorbim la pareti. N-am auzit un politician care sa ne ia partea, pentru ca nimeni nu cunoaste viata noastra de la fata locului. Auzi dumneata: ne-au interzis pasunatul in padure sub motiv ca oile au boala schiopatatului si le bolnavesc pe caprioare si lupi. O ajuns statul de tine mai mult la salbataciuni ca la om. Iar omul e innadusit, ar vorbi, dar nu poate vorbi, ca ii e teama, ii e frica de tot ce-o fost in trecut, care o ajuns din nou in prezent... Poterele la colt de drum, ca in anii 50, ce sunt? De ce le-o dat la politistii din sate masini, sa ii puie pe urma noastra? O crede ministrul internelor ca noi suntem hoti? Inspectorii in halate albe, batand pietele cu chitantierul in mana, cum ar tine degetul pe tragaciul mitralierei, imi amintesc vremurile lui Stalin. Ce vor? Sa ne intoarcem la cizma? Sa ne fie frica de umbra pe care o lasam pe pamant?