Legenda spune ca undeva, peste mari si tari, la poalele celor mai inalti munti ai lumii, traia imparatul chinez Shen Nung. Era un carmuitor inteligent si viteaz, dar foarte iute la manie, daca ii erau incalcate poruncile. Si mai avea o particularitate pe care toti supusii sai o stiau: era obsedat de igiena. Pana si apa pe care o bea era fiarta inainte, pentru ca nu cumva sa se contamineze. Intr-o seara, insa, vantul dinspre miazazi i-a jucat o festa, aducand in camera sa cateva frunze care au ajuns chiar in cana cu apa fierbinte pe care urma sa o bea. Servitorul care uitase fereastra deschisa, galben de frica, s-a grabit sa ia cana, dar era prea tarziu, pentru ca imparatul deja o dusese la gura. Dar in locul maniei, pe fata imparatului s-a asternut o expresie de incantare, in timp ce sorbea lichidul fierbinte din ceasca, pe care frunzele aduse de vant il colorasera in verde, raspandind un parfum subtil. Imparatul a baut apa, iar apoi s-a simtit inviorat si foarte vesel. A doua zi, le-a dat porunca servitorilor sai sa caute arborele ale carui frunze i se scuturasera-n cana. L-au gasit hat departe, pe versantii muntilor Himalaya. Nu era un arbore, ci un arbust cu flori mici albe si cu frunzele lucioase, aidoma acelora ajunse in cana imparatului. Atat copacelul, cat si bautura obtinuta din frunzele lui au fost botezate cu acelasi nume - "ceai", si imparatul a dat porunca sa fie oferita tuturor supusilor sai. Aceasta legenda a fost scrisa acum 4700 de ani. De atunci, ceaiul a depasit granitele Chinei si a ajuns in intreaga lume, fiind in prezent cea mai consumata bautura de pe pamant, depasind cu mult chiar si consumul apelor minerale, al vinului sau al altor bauturi mai mult sau mai putin celebre. De ce a capatat aceasta licoare o asemenea popularitate? Secretele le veti afla din textul de fata, dedicat ceaiului verde (despre ceaiul negru si rosu, rude apropiate cu ceaiul verde, vom vorbi intr-un articol viitor).
Descrierea plantei
Ceaiul verde este obtinut din frunzele arbustului Camellia sinensis (o alta denumire stiintifica este Thea sinensis), care creste spontan la 4000 de metri altitudine, pe versantii dinspre China ai muntilor Himalaya. Se numeste "verde", pentru ca frunzele sale sunt uscate rapid, in curent de aer fierbinte, ceea ce duce la conservarea clorofilei din ele, de unde si culoarea sa. Ceaiul negru este obtinut exact din aceeasi specie ca si cel verde, cu diferenta ca uscarea se face lent, ceea ce duce la fermentarea frunzelor, urmata de inchiderea lor la culoare, capatand o nuanta bruna spre neagra. Toate studiile arata ca ceaiul verde este mult mai valoros din punct de vedere terapeutic decat cel negru, desi acesta din urma este - paradoxal - mult mai folosit.
Despre ceaiul verde s-au publicat, numai in ultimii zece ani, peste trei sute de studii stiintifice. Ce are atat de special aceasta planta, incat sa tina ocupati atatia savanti care o studiaza? Greu de spus in doar cateva cuvinte. In primul rand, el contine cateva substante numite alcaloizi, cu un efect intens de stimulare a sistemului nervos. Ceaiul verde este din acest punct de vedere similar cu cafeaua (de altfel amandoua contin cofeina), dar actiunea sa este mult mai complexa, deoarece are un numar mult mai mare de principii active. In plus: toate studiile arata ca efectele adverse ale ceaiului verde sunt infime in raport cu cele ale cafelei. De pilda, afectiunile cardiace sau nervoase, care sunt agravate de consumul excesiv de cafea, sunt prevenite si vindecate de ceaiul verde. Apoi, ceaiul verde are o actiune intineritoare asupra intregului organism, protejand celulele de imbatranire (are efect antioxidant), impiedicand degenerarea anumitor tesuturi, regland metabolismul. El contine si cateva vitamine importante, cum ar fi vitamina C (in cantitati comparabile cu lamaia) si cateva vitamine din complexul B, dar si oligoelemente, cum ar fi magneziul, manganul sau zincul. Este si bun stimulent imunitar, iar anumite substante pe care le contine ataca celulele maligne, protejandu-le pe cele sanatoase. Este usor de imaginat, la "arsenalul" de substante vindecatoare pe care le contine, diversitatea bolilor pe care ceaiul verde le trateaza.
Moduri de preparare
Infuzia
Desi infuzia reprezinta forma de utilizare cea mai larg raspandita, este si cea mai putin eficienta din punct de vedere terapeutic, deoarece la temperaturi ridicate, anumite principii active din ceaiul verde se degradeaza. Pentru a obtine o cana (250 ml) de infuzie, se pun in apa fierbinte 1,2-2 grame de ceai verde, adica 1-2 pliculete. Planta se lasa in apa fierbinte cca.7 minute, daca vrem un gust placut si usor parfumat, iar daca vrem o extractie foarte puternica a principiilor active, atunci infuzarea va dura 15-25 minute si vom agita putin cu lingurita continutul. Pe zi, se pot consuma pana la 5 cani de ceai verde, fara a exista riscul unor efecte adverse, apreciaza specialistii.
Infuzia combinata
Se obtine dintr-o lingurita rasa de ceai verde, care se lasa la macerat intr-o cana de apa (200 ml), la temperatura camerei, de seara pana dimineata, cand se filtreaza. Extractul la rece obtinut se pune deoparte, iar ceaiul verde ramas se opareste cu inca o cana de apa fierbinte si se lasa sa infuzeze 20 de minute, dupa care se strecoara. In final, se combina cele doua extracte, obtinandu-se aproximativ jumatate de litru de infuzie combinata. Se poate consuma pana la un litru si jumatate pe zi. Efectele terapeutice sunt mult mai puternice decat simplul ceai obtinut prin oparirea plantei.
Pulberea
Se obtine prin macinarea fina, cu rasnita electrica de cafea. Este recomandata mai ales persoanelor la care administrarea de lichide este contraindicata. Se ia cate o jumatate de lingurita de pulbere de ceai verde, de maximum 4 ori pe zi, pe stomacul gol. Durata curei depinde de afectiunea tratata si va fi precizata la fiecare boala in parte.
Aplicatii terapeutice
Obezitatea si ingrasarea - Am inceput cu acest subiect, intrucat in ultimul deceniu a aparut o adevarata moda a slabitului cu ceai verde. Ea a fost certificata, printre altii, de medicii spitalului universitar din Geneva, Elvetia, care au facut studii ce au aratat fara dubiu ca ceaiul verde ridica rata metabolismului, adica ne face sa "ardem" mai multe calorii. Mesajul este asadar simplu: daca vreti sa slabiti, beti 4-5 cani de ceai verde fierbinte pe zi. Veti arde mai multe calorii, veti elimina apa suplimentara din tesuturi (are efect antiadipos si diuretic) si, nu in ultimul rand, stimularea suplimentara a sistemului nervos datorata acestui remediu va va ajuta sa va depasiti inertia si sa faceti atat de necesarele exercitii fizice.
Prevenirea cancerului - Cercetari realizate in special in tarile asiatice, mari consumatoare de ceai verde, arata ca acesta reduce riscul mai multor tipuri de cancere (de san, prostata, bucal, stomac, intestine). Acest lucru este valabil insa doar la ceaiul verde, cel negru avand de 3-10 ori mai putine substante cu aceste efecte, ceea ce explica de ce in Occident, unde se consuma mai ales ceai negru, nu apar aceleasi rezultate. Un studiu publicat in "The Journal of National Cancer Institute", care a urmarit femei si barbati chinezi, arata cum consumul de ceai verde reduce cu cca. 60% riscul aparitiei cancerului de esofag. Pentru prevenirea cancerului se fac tratamente de lunga durata, in care se bea in fiecare zi jumatate de litru - un litru de infuzie combinata de ceai verde. Durata unei cure este de minimum 6 luni pe an.
Tratamentul cancerului - o cercetare foarte recenta realizata de un colectiv de cercetatori chinezi arata ca ceaiul verde actioneaza ca inhibitor al procesului invaziv canceros, mentinand cancerul localizat si clar delimitat. Mai mult, principiile active din ceaiul verde ataca celulele maligne, protejandu-le pe cele sanatoase. Acest studiu dovedeste eficienta acestui remediu, mai ales in tratarea cancerului pulmonar, al vezicii urinare si al prostatei, unde s-au obtinut cele mai bune rezultate. Se administreaza cate o lingurita rasa de pulbere de ceai verde, de doua ori pe zi, vreme de 90 de zile, cu o pauza de doua saptamani, dupa care tratamentul se reia.
Alzheimer - Este boala care afecteaza peste 60% dintre batrani si care duce la perturbari ale sistemului nervos, manifestate prin tulburari de memorie, de coordonare motorie si de rationament. Un articol publicat in "Journal of Neuroscience" arata efectele foarte bune ale dozelor mari de antioxidanti din ceaiul verde, in cazul celor ce dezvoltasera boala Alzheimer. Dupa cateva luni de la inceperea experimentului, antioxidantii din ceaiul verde opreau procesele de pierdere a memoriei si ajutau la refacerea anumitor functii ale sistemului nervos central. Se administreaza sub forma de infuzie combinata, din care se bea un litru pe zi, in cure de 2 luni, cu o saptamana de pauza.
Arterioscleroza - Consumul zilnic a 4 cani de ceai verde sau negru pe zi poate proteja vasele de sange contra efectelor negative ale colesterolului si radicalilor liberi. Acest efect pare a se datora flavonoidelor din planta. Se recomanda consumul ceaiului verde, mai ales sub forma de infuzie combinata, cate un litru pe zi.
Migrena - se bea o cana de infuzie de ceai verde concentrata (5 grame la cana), in care se pune zeama de la jumatate de lamaie. O substanta care se formeaza astfel (citratul de cofeina) ajuta la normalizarea tensiunii sanguine, mai ales in zona capului, si adesea face ca durerile sa dispara ca prin farmec.
Diabet - In urma studiilor de medicina experimentala s-a constatat ca ceaiul negru si cel verde au impreuna efecte foarte bune de incetinire si de diminuare a complicatiilor diabetului la nivelul ochilor. Se recomanda administrarea a jumatate de lingurita de combinatie, in proportii egale, de pulbere de ceai verde si negru, de trei ori pe zi, in cure de minimum 3 luni. Acest tratament are si efecte benefice directe in diabet, fiind hipoglicemiant.
Colesterolul - Este semnificativ redus de consumul in mari cantitati al ceaiului verde. Se recomanda bautul zilnic a patru pana la sase cani de ceai, pe perioade lungi de timp. Este de notat ca efectele apar doar la ceaiul verde, nu si la ceaiul negru, unde datorita fermentarii, substanta care reduce colesterolul se diminueaza foarte mult.
Imbatranirea - o universitate japoneza a studiat efectele consumului zilnic de ceai verde, la adultii intre 40 si 79 de ani. Studiul a durat 11 ani si concluziile sunt clare: consumul de ceai verde este invers asociat cu imbatranirea si cu moartea survenita din cauza diferitelor boli. In comparatie cu participantii care consuma o cana de ceai pe zi, cei care au consumat 5 sau mai multe cani de ceai verde au avut un risc al mortalitatii mult mai mic. Mai mult, la marii consumatori de ceai verde, tineretea biologica este cu 5 pana la 20 de ani prelungita fata de cei care consuma putin ceai verde sau consuma ceai negru ori cafea. Concluziile reies de la sine.
Precautii si contraindicatii
la administrarea ceaiului verde
La persoanele hipertensive, la cardiacii cu probleme foarte grave si la bolnavii aflati sub medicatie psihotropa, ceaiul verde se va administra doar cu acordul medicului si cu prudenta la inceput. De asemenea, persoanele cu tulburari de somn nu vor consuma cantitati foarte mari de ceai verde, mai ales dupa ora 17. Copiilor sub 12 ani li se vor administra cantitati foarte mici de ceai verde (sub 0,75 grame pe zi), eventual in amestec cu alte plante (chimen, fenicul, iasomie).