Memorialistica "de autor" e tot mai mult concurata si completata de volume tematice de istorie orala, cu impact si la marele public, nu doar la cercetatori. Alcatuite sau coordonate de specialisti in antropologie culturala sau de jurnalisti decisi sa salveze din efemerul paginii de ziar, al emisiunii radiofonice, marturiile de "istorie la firul ierbii", acest tip de carti "adevarate", dupa ce au recuperat viata in Romania secolului Xx, au ajuns, iata, la zi. Ca si Smaranda Vultur la Timisoara, Zoltan Rostas e un eminent creator de scoala in domeniu. Dupa ce si-a publicat cercetarile personale (intreprinse inca din anii ceausismului, cand documentele inregistrate n-aveau nici o sansa de a fi tiparite, fiindca recuperau adevaruri neconvenabile ideologiei oficiale), el si-a indrumat studentii de la Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii in anchete sociologice pe teme de actualitate. I s-a asociat, incepand din 2000, discipolul si asistentul lui, Sorin Stoica (1978-2006) - pe cat de talentat prozator, dupa cum poate vedea oricine din cele patru volume publicate pana la 28 de ani, pe atat de pasionat cercetator. I se prevedea o stralucita cariera de scriitor si universitar, intrerupta insa de o fatalitate parca invidioasa pe marile lui calitati. Dupa absolvirea facultatii, Sorin Stoica a lucrat cu o frenezie care presimtea sfarsitul. Pe langa volumele de proza, a dus la capat, impreuna cu Zoltan Rostas, trei proiecte: "Istorie la firul ierbii. Documente sociale orale" (Editura "Tritonic", 2003), "Televizorul in "micul infern"" ("Tritonic", 2005) si cele doua volume despre munca in strainatate, pe care n-a mai apucat sa le vada tiparite (a lucrat la ele pana in ultimele sale zile). "Tur-retur" constituie un document admirabil conceput si structurat. Meritul se imparte intre cei 31 de studenti "anchetatori" si cei doi magistri care i-au invatat tehnicile interviului antropologic si au selectat materia. Sa nu va inchipuiti ca e usor sa determini oameni de variate categorii sociale, cu nivele de cultura si strategii de viata atat de diferite (de la cersetori si hoti, la tarani, gospodine, studenti si intelectuali) sa-ti incredinteze cu deplina sinceritate povestea experientei lor in strainatate. Convorbirile cu persoane carora li se pastreaza anonimatul - numele lor sunt doar initiale, insotite de varsta si loc de provenienta, relevante categorial - sunt subtil dirijate, dar nu exclud divagatiile semnificative. Particularitatile de exprimare orala sunt transcrise intocmai, cu rol caracterizator si, din acest punct de vedere, cele doua volume pot deveni si obiect de studiu lingvistic. De fapt, "Tur-retur" poate fi citit si ca un roman de stricta actualitate despre valul masiv de migranti romani in Occident. Despre motivele plecarii la munca, fie si ilegala, in cautarea unor castiguri pe care nu le pot obtine in tara (unii pleaca siliti de datoria fata de familie, altii din spirit aventuros, altii cu scopuri infractionale, altii fiindca perspectiva e mai promitatoare). "Tur-retur" e un roman cu zeci de personaje, atat de vii incat sar din pagina, ai impresia ca-ti povestesc tie anume, te fac participant la intamplari care altfel ti-ar fi ramas de tot straine, te emotioneaza sau indigneaza, iti dau de gandit. De pilda, incercarile la care sunt supusi tinerii abia iesiti din adolescenta care gasesc pe Internet oferte de munca in vacanta. Sau peripetiile aventuroasei studente la Teatru, care pleaca sa munceasca in Sua, cu gandul de a ajunge la Hollywood. Sau baiatul care se angajeaza in Legiunea Straina pentru a-si testa limitele si a se maturiza. Personaje pregnante sunt si femeile familiste care se duc sa ingrijeasca batrani in Spania, Italia sau Germania, pentru a plati studiile copiilor, "capsunarii" si santieristii cu contract sau "la negru", rugbistul din Petrosani ajuns la o echipa olandeza sau familia de tineri maramureseni care peregrineaza din Germania in Belgia si Olanda, stabilindu-se in cele din urma in Irlanda. Toti oamenii acestia au ceva de spus despre Romania de azi, despre diferentele economice si culturale dintre tara noastra si Occident, despre semnificatia mai larga a ceea ce le-a fost dat sa traiasca printre straini. Daca vreti sa stiti cat de adaptabili sunt concetatenii nostri, cat de dispusi si motivati sa munceasca orice in strainatate, ce ii determina sa se intoarca sau sa ramana acolo - nu puteti afla mai multe raspunsuri decat in cele doua volume coordonate de Zoltan Rostas si Sorin Stoica.