Vamile prostiei

N. C. Munteanu
Mai peste tot in Uniunea Europeana, cozile sunt semn al epocilor apuse si au intrat in cartile de istorie.

Mai fac oamenii cozi doar la chilipiruri. Romanii, pentru care coada continua sa fie o realitate, au organizat una, la vama Giurgiu, din primele zile de cand au devenit europeni cu acte in regula. Sute de tiruri bulgaresti, grecesti si turcesti au blocat vama, pentru ca autoritatile judetului au decis ca trebuie sa aplice taxe mari, cat o amenda contraventionala, celor care folosesc drumurile municipale. Protestul soferilor a transformat o problema locala intr-una guvernamentala si a transferat discutiile de la Giurgiu la Bucuresti. Rezultatul negocierilor este inca indecis. Autoritatile locale spun ca taxele sunt legale si renunta temporar la ele, doar de ochii lumii. Nu pentru multa vreme. Taxele erau prevazute in bugetul local si sunt o sursa importanta pentru oras. Conform vechilor legi interne, in deplina contradictie cu cele europene care, zice-se, ar fi mai importante, alesii locali pot stabili astfel de taxe pentru a-si rotunji veniturile. N-ar fi prima data cand legalitatea acopera o mare imoralitate. Cei iesiti la drumul mare sa-i scuture pe soferi de taxe s-au acoperit cu hartii si pot vorbi in gura mare despre autonomia locala. Granita de sud este o magistrala comerciala importanta si, deci, o sursa nesecata de venituri locale. Nu-ti bati capul sa descoperi alte surse de venit. De ajuns sa angajezi suficienti incasatori de taxe pentru a putea asigura fluenta pe granita.
Cine a fost prin Giurgiu stie insa ca, in ciuda taxei care costa cam cat un bilet de tren Sofia-Bucuresti, municipalitatea nu a dat mare lucru pentru a repara drumurile. Vama din Giurgiu este construita cu bani europeni, iar la ea, ironia sortii, nu se ajunge prin oras, ci pe un drum laturalnic. Soferii nu strica strazile orasului si nu consuma aerul Giurgiului cu motoarele lor, exact motivul invocat pentru a cere taxa. Cu putina bunavointa, problema s-ar fi rezolvat mai simplu. Romania ar trebui sa primeasca in urmatorii sase ani, zeci de miliarde de euro de la Uniunea Europeana. Bani care cer un stomac economic disciplinat, capabil sa-i digere la termenele si in termenii stabiliti. In locul unor imbecile taxe locale care au starnit reactii internationale, primaria ar fi putut pune pe hartie cateva proiecte de reabilitare a drumurilor, ca tot ne plangem ca nu stim sa cheltuim banii europeni. Pentru aceasta, alesii locali ar fi trebuit sa-si puna mintea la treaba, sa faca un proiect si sa-l puna in practica. Un capitol la care suntem repetenti.
Acest tip de taxe abuzive nu mira pe nimeni. La fel proceda pe litoral primarul Constantei, impunand taxe pentru o plaja care nu avea decat cusurul murdariei si al coruptiei. Altii au impus taxe de bariera sau cele de ecologie, vamuind masinile sau trecatorii pentru simplul motiv ca vor sa mearga dintr-un loc intr-altul. Nu se stie prin ce logica stramba, primariile si consiliile judetene au ajuns la concluzia ca nu investitiile in turism, ci taxele locale sunt sursa cea mai sigura de bani. Ideea ca o asemenea taxa i-ar putea convinge pe eventualii amatori sa caute rute alternative sau sa se lipseasca, pur si simplu, sa mai viziteze localitatea cu pricina nu pare sa le fi trecut prin cap primarilor.
Toate acestea se intampla pentru ca, din ratiuni istorice si politice, discutia despre autonomie se poarta pe ton jos si rastit, fara a se ajunge la o definitie clara a libertatii comunitatilor locale. Cat timp nu vom discuta deschis acest subiect, vom fi victime ale abuzurilor smecherasilor locali. Taxa de drum din Giurgiu e cam mica pentru a acoperi daunele care rezulta din aplicarea ei. Javrele care au facut faima locului, latrand la vamile pustiei, o pot face acum si la vamile prostiei. Latra-n Giurgiu de s-aude pana la Bruxelles. Faptul ca la mijloc ar fi o javra liberala nu-i o scuza prea inteligenta pentru prostie!