Ilie Serbanescu
- Analist economic -
"Da, ma astept dupa aderare la o schimbare
in sanul clasei politice romanesti,
dar peste vreo 20 de ani!"
Intrand sub umbrela lui 2007, Romania isi vede implinit un ideal national: acela de a fi acceptata cu drepturi depline, la masa unde se imparte turta dulce europeana. Admisi in grupul celui mai mare concurent economic global, care este Ue, depinde numai de noi daca vom reusi sa tinem umar la umar cu ceilalti tovarasi de drum. Politicienii se urca la tribune si fac planuri indraznete, strategii "postaderare", Ue aplauda si ne incurajeaza. Comisarul trimis la "imparatie" ne avertizeaza. Bucuria se amesteca cu teama, victoria cu infrangerea, deruta cu certitudinea. Ca sa iesim la lumina, am cerut parerea unui analist care nu da gres niciodata: Ilie Serbanescu.
"Ce program mai pot face politicienii
pentru Romania, cand axa majora a economiei
a fost data capitalului strain?"
- Abia confirmat in postul de comisar al Uniunii Europene, d-l Leonard Orban trimite primul avertisment catre Bucuresti: "Terminati cu galceava, dati la iveala strategia postaderare. Romania nu stie ce va face in urmatorii sapte ani". Sfat bun, domnule Ilie Serbanescu?
- Domnul Orban este un om onorabil, care stie problemele si care are si o functie care-l legitimeaza sa spuna asa ceva. Problema este ca, deocamdata, nu se vine cu planuri, se vine cu intentii de planuri. Un plan de acest gen, daca nu este conectat la realitate, la resurse, daca nu are imputerniciri si responsabilitati, este zero, este doar o bifare, si nu un instrument de lucru. Sa ne amintim ca, in urma cu vreo doi ani, presedintele Iliescu a lasat un program de dezvoltare economico-sociala a Romaniei pana in 2025. Cine isi mai aduce aminte ca noi ne aflam, de fapt, sub efectul acelui plan? Punctul doi: de ce am avea un plan postaderare, cand noi n-am avut unul de preaderare? Noi n-am avut un plan minim de negocieri cu Uniunea Europeana. Am luat doar ce ni s-a dat.
- In acest context, trebuie sau nu sa avem un plan de postaderare?
- Sigur ca trebuie. Trebuia sa-l avem de mult. Dar as face o precizare: in masura in care aceasta tara si-a dat toata axa majora a economiei (petrolul, distributia de gaze si electricitate, productia de ciment, productia de otel, telecomunicatiile, bancile) capitalului strain, ce program mai pot face politicienii pentru Romania, cand nu mai depinde nimic de Romania? Nu mai avem parghii. Hai sa zic ca resursele le tragi din colectarile de impozite, dar nu mai ai parghii economice, ca nu totul este banul si nu totul tine de niste distributii bugetare.
"Ne ducem in Ue cu un stat slab.
Cel mai slab dintre toate"
- Ati declarat in repetate randuri, ca intram in Ue cu o mare problema. Care este aceea?
- Uniunea Europeana practica un capitalism reglementat, o economie de piata reglementata, cu un stat puternic in centru, poate prea birocratic, dar puternic. Pe cand noi ne ducem acolo cu un stat slab. Cel mai slab stat dintre toate statele din Ue. Un adevarat "dispozitiv" care nu mai are capacitatea de a se regla singur, fiind actionat din alta parte, diriguit de interesele altora. De aceea nici nu vad de ce acest stat ar mai avea nevoie de o "strategie". Un asemenea grad de transfer al avutiei nationale catre capitalul strain nu exista in nici o alta tara a Ue. Toti au, desigur, privatizari, dar o asemenea extindere a capitalului strain, la nivel de segmente de forta vitala, nimeni nu a acceptat, cu exceptia statului roman.
- Ce putere mai are statul roman in concertul european unde este, totusi, "solist" de cateva zile?
- Nici una. Statul roman este slabit pana la epuizare de un liberalism care nu este de tip Uniunea Europeana. Drept consecinta, suntem incapabili sa atingem niste obiective social-economice de genul celor pretinse de Ue. Se spune ca ne aflam pe locul 7 in ierarhia marimii membrilor Uniunii. Dar daca ma uit la primele 6 tari din fruntea comunitatii, nu voi gasi nici un exemplu gen Romania. Toti si-au pastrat averea principala in stat. Nu stiu sa existe sisteme energetice pe mana strainilor in Franta, Germania, Italia sau Anglia. Nici modelul romanesc al bancilor vandute pana la una nu exista. Or, situatia creata la noi are cauze majore: am avut un stat impotent, un stat hot, care i-a lasat pe hoti sa faca legea. Ma intreb: desfiintam statul pentru ca diversele guverne n-au fost capabile sa desfiinteze hotii?
- Daca e asa, mai conteaza Bucurestiul ca o capitala a romanilor?
- Prea putin. Lipsit de parghii de actiune, lipsit de avutia statului, guvernul roman se afla mai mult in treaba, pentru ca nu poate controla nimic, decat taxele si impozitele. "Strategiile" sale nu pot coincide cu strategiile marilor concerne care dirijeaza economia romaneasca. De aceea, spun ca Bruxelles-ul este, de acum, mai... capitala pentru Romania, decat pentru Ungaria sau Polonia. Si vecinii si-au cedat, prin tratate, o parte din suveranitate Bruxelles-ului, dar Romania a fost ingenuncheata de tot de catre propriii ei guvernanti de azi si de ieri.
"Dupa consumarea entuziasmului,
va veni o tendinta de euroscepticism"
- Care este situatia in Ungaria, Polonia si Cehia, tarile date mereu de exemplu ca modele de dezvoltare?
- Nici una dintre aceste tari nu era pregatita pentru a intra in Ue in 2004, dar erau oricum mai pregatite decat Romania. Daca ne intrebam ce a aratat aderarea in aceste tari, constatam ca aceasta nu se simte de pe un an pe altul. Este prematur sa se faca judecati de valoare. Totusi, fata de asteptari, realitatea este mult mai jos, iar rezultatele lasa de dorit. Acest lucru explica numarul tot mai mare al euroscepticilor, proces care va avea loc si in Romania. Dupa consumarea entuziasmului, va veni o tendinta de euroscepticism. Trebuie sa fim constienti ca avem intai de platit costurile, si apoi sa ne asteptam la beneficii.
- Guvernantii se lauda ca in urmatorii sapte ani, Romania va fi invadata de pusculite cu 32 de miliarde de euro gratuiti. Vom fi in stare sa-i accesam, cum se spune?
- N-am nici o emotie. Romania va digera cu seifuri cu tot aceste imense sume. Acesti bani constituie mecanismul extinderii. Dar scopul extinderii ne-am intrebat, oare, care este? Iata raspunsul: introducerea de sange proaspat in economia Vechii Europe. Ea se extinde, Vechea Europa, nu? Asadar, o face pentru ea insasi. Nu pentru Romania, pentru Polonia sau pentru Cehia. Si o face pe doua cai: forta de munca, pe care ne-a si luat-o, si intarirea pietelor de desfacere. Asta-i rolul celor 32 de miliarde: revitalizarea propriilor lor economii. Daca ne uitam mai aproape, mai observam un lucru: fiind bani publici, in Occident nu pot fi accesati de marile concerne private. Dar daca acestea se inscriu ca persoane juridice romane la Registrul Comertului, devin automat eligibile pentru banii publici sositi din tarile lor! Ele au experti, specialisti in proiecte, relatii etc. Deci, aceste mari companii straine vor privatiza in Romania fondurile publice din tarile europene, fiind astfel principalele beneficiare ale celor 32 de miliarde, si nu firmele autohtone mari sau mici. Vor avea si ele o felie, dar incomparabil mai subtire. Acesta e motivul care ma face sa cred ca nu vom avea probleme cu consumarea banilor de la Bruxelles. Ii consuma, nu-i asa?, tot dansii, finantandu-si propria dezvoltare din Romania.
"Haosul si debandada politica din Romania
nu sunt deloc o exceptie, sunt chiar o regula si
in tarile vecine, care pareau oarecum stabile"
- Este clasa politica romaneasca sortita sa ramana incremenita in mentalitatea ei actuala sau va asteptati la o schimbare?
- Ma astept la o schimbare, dar peste vreo 20 de ani! E o iluzie sa ne imaginam altfel, deoarece mentalitatile sunt adanc inradacinate in solul patriei. Goana dupa ultimele ramasite din avutia nationala arunca spectrul politic intr-un iures nebun al imbogatirii, pe ultima suta de metri. Intrarea in Ue nu poate stavili metehnele grele ale politicii. Haosul si debandada politica din Romania nu sunt deloc o exceptie, sunt chiar o regula si in tarile vecine, care pareau oarecum stabile. Trebuie sa observati ca Polonia este absolut in aceeasi situatie. Cehia nu are de un an de zile guvern! Ungaria a scos la iveala conflicte majore, ajungandu-se la lupte de strada. De aceea spun ca, cel putin in Romania, nici macar tinerii politicieni nu justifica sperantele puse in ei. S-au luat prea mult si prea repede dupa cei batrani, iar prea multi dintre acesti "utecisti" sunt niste odrasle ale batranilor, sunt fiii taticilor lor.
- Daca lucrurile au evoluat atat de stramb in acesti ultimi 17 ani, nu cumva sunt de vina si "intelectualii acestei tari"? Nu cumva le-a placut sa stea prea mult "la balcon", in loc sa coboare la parter si sa intre in lupta?
- Intelectualitatea e greu sa faca ceva in tara asta. N-are si n-a avut parghii pe mana. A tipa in carti, in ziare si la televizor e in zadar. In schimb, cei care au avut parghiile puterii pe mana, in loc sa-i coopteze pe toti membrii elitei si sa-i puna la lucru in principalele institutii publice, au avut o singura obsesie: propriile interese, imbogatirea contracronometru pe seama statului.
- In fine, puteti spune doua cuvinte despre capitalul autohton? Care va fi evolutia lui in Ue?
- Capitalul romanesc, atata cat mai exista, are destinul unui capital de subcontractare. Va lua, adica, contracte de la altii. Si va trai clientelar pe banul public. Fiecare partid si-a facut companii de asfaltari care primesc de la primarii contracte de intretinere si de peticire periodica a strazilor si soselelor. Altminteri, n-ar mai exista deloc capital autohton. De altfel, Romania in ansamblul ei va fi o tara... subcontractoare, cu greu isi va mai permite sa faca ceva prin fortele proprii in economie.
"Sa privim lucrurile asa cum sunt:
ne-au primit de drag, dar mai putin
de dragul nostru, si mai mult de dragul lor..."
- Dupa acest dus rece, administrat chiar la inceput de an, la ce sa ne asteptam? Suntem in Ue, totusi...
- Da, suntem in Uniunea Europeana. In Romania comunista s-a vorbit mereu de un viitor tot mai luminos, dar care se indeparta cu fiecare zi. Abia acum poate am atins viitorul acela mult visat. De la americani, pe care-i tot asteptam de 60 de ani, nu stiu ce vom avea. Dar, de bine, de rau, de la Europa avem ceva. E un eveniment major pentru romani si nu conteaza ale cui au fost meritele mai mari sau daca suntem sau nu pregatiti. Cu numai patru-cinci ani in urma, Occidentul era inca un pamant al fagaduintei, un vis indepartat. Azi, trecem granitele cu buletinul. Asta nu-nseamna ca nu trebuie sa privim lucrurile asa cum sunt: ne-au primit de drag, dar mai putin de dragul nostru, si mai mult de dragul lor...