Vremea buna a tinut pana de curand cu Sibiul. Lucrarile principale s-au terminat, iar palatele, renovate in culorile originale de acum cateva sute de ani, isi asteapta admiratorii. Schelele n-au fost coborate peste tot; se mai lucreaza inca la ultimele retusuri. Se mai toarna asfalt, se mai schimba pavajul, se mai vopsesc ferestre. Alpinisti suspendati in franghii, de hornurile cladirilor, repara stucaturile de pe frontispicii. Totul se lucreaza manual, ca la carte, sub controlul si indrumarea unor arhitecti si constructori atenti la toate detaliile. Cand lucrezi dupa standarde europene, nu ti se permite nici o abatere de la regula conservarii autenticitatii. Primarul Sibiului este un profesionist al functiei pe care o indeplineste, care-si da seama ca nu le stie pe toate si apeleaza la specialisti avizati, cand e vorba de urbanism. Ales cu 89% dintre voturile sibienilor, Klaus Johannis a avut mana libera sa pregateasca orasul pentru momentul foarte apropiat cand va imparti gloria de Capitala Culturala Europeana cu Luxemburgul. A investit peste 100 de milioane de euro si a realizat, contracronometru, readucerea la viata a capitalei culturale a germanilor si romanilor din Transilvania (se stie ca atat Mitropolia Ardealului, cat si societatea culturala nationala Astra, ca si alte institutii culturale romanesti istorice sunt legate de numele Sibiului). Pe Sibiu n-a fost pusa o eticheta temporara pe care, dupa un an, o va sterge ploaia. Pentru a fi ales in elita europeana, numele acestui oras n-a fost tras la sorti dintr-o caciula. Sibiul si-a impus statutul actual pentru ca stralucirea sa vine din adancuri, din istorie, din traditie, dar mai ales din sufletul oamenilor. Nu doar Sibiul are acum aerul de capitala europeana, ci si locuitorii lui.
"Daca ar fi posibil, toti romanii
ar trebui sa fie in ziua de Anul Nou la Sibiu!"
- In mod fericit, parca pentru a ni se demonstra ca astrele nu si-au intors definitiv fata de la Romania, prima zi a anului 2007 marcheaza nu doar momentul istoric al aderarii la Ue, ci si instituirea rangului de Capitala Culturala Europeana pentru orasul Sibiu. Cum veti celebra aceste evenimente?
- La o tara europeana, se cuvenea si o Capitala Europeana. Coincidenta atat de fericita trebuie exploatata, si o vom face. Sibiul va sti sa-si onoreze rangul in care a fost ridicat. Sarbatoarea va fi continua, pornind din noaptea de Revelion. Daca ar fi posibil, toti romanii ar trebui sa fie in ziua de Anul Nou la Sibiu! Incepem cu o serie de concerte in aer liber, in Piata Mare, recent renovata pentru a semana cat mai mult posibil cu piata de odinioara. Urmeaza un concert filarmonic, unde vor participa si muzicieni europeni. Pe strazi sunt programate dansuri de foc in stil medieval, artificii, scamatori, mascati, dansuri populare, lautari si fanfare. Sunt anuntati, deja, multi musafiri din toata Europa, dar si de peste Ocean, pentru ca sunt curiosi sa ne vada, sunt interesati sa iasa din rutina lor cotidiana, stiind ca aici se va intampla ceva nemaipomenit. Avem ambitie sa dovedim cine suntem - o capitala culturala suprema, daca putem spune asa.
"Sunt obisnuit sa-mi
tin cuvantul in fata lumii"
- De la 1 ianuarie 2004, cand ati aflat ca exista sansa depunerii dosarului de Capitala Culturala, au trecut peste 1000 de zile. Un drum nu prea lung, daca ne gandim la cate erau de facut. Si totusi, ati reusit. Ce carte castigatoare ati avut ascunsa in maneca?
- Sansa noastra a fost Luxemburgul, cu care Sibiul are relatii speciale, traditionale, multi sasi fiind originari din mica tara dintre Belgia, Franta si Germania. Ne-a sustinut si ne-a ajutat pas cu pas. La scurt timp dupa depunerea dosarului, acesta a fost acceptat aproape imediat de Bruxelles, ceea ce nu se intampla de obicei. Ministrii culturii ai Ue au votat in unanimitate pentru Sibiu. Asa a inceput totul. Noi demarasem deja restaurarea orasului, pentru ca facea parte din programul meu electoral si sunt obisnuit sa-mi tin cuvantul in fata lumii. Dintr-o data insa obiectivele s-au schimbat, iar renovarile au inceput pe scara larga. Am construit in mare graba, dar in mod temeinic, programe de reabilitare si programe de modernizare a infrastructurii pe care, fara multa birocratie, le-am si pus in practica. In doi ani si jumatate, am reusit sa schimbam fata orasului. Nu numai centrul istoric, dar si iluminatul public general, ca si toate bulevardele si pietele principale sunt la ora actuala modernizate sau restaurate aproape integral - ceea ce se intalneste destul de rar in urbanistica romaneasca.
- Ati anuntat peste 1000 de manifestari culturale, cu care Sibiul european isi va intampina oaspetii. Ati recurs doar la forta locala sau este un proiect international?
- Aceste pregatiri au inceput in paralel cu lucrarile urbanistice si au fost definitivate tot in doi ani si jumatate. De regula, o capitala culturala europeana se pregateste in cinci-sase ani, dar noi a trebuit sa condensam timpul la jumatate. Multi artisti vor fi din strainatate. Asteptam, spre exemplu, trupe de teatru din Berlin, din Mnchen, din Paris, din Viena, din Luxemburg, orchestre simfonice de prestigiu, artisti de toate categoriile, circuri ambulante etc., manifestari care vor atrage, desigur, si multi turisti. Practic, numarul turistilor straini ar putea sa treaca de un milion, iar publicitatea care se va face prin emisiunile de televiziune ale principalelor canale din Europa va fi imensa, va fi o schimbare substantiala a imaginii Romaniei la nivel continental si chiar mondial.
"Batranii sasi care au parasit Sibiul
ar fi mandri de lucrarea noastra"
- Bucurestiul se confrunta, si el, cu incercari de modernizare, dar facute dupa ureche, prin amenintarea celui mai important tezaur al sau: zona veche, istorica. Dvs. cum ati reusit sa innoiti Sibiul, reabilitandu-i atat de exact patina medievala?
- Am organizat diverse concursuri de idei, in urma carora au fost desemnati castigatorii. Dupa aceea, am organizat licitatii de oferte pentru punerea in practica a conceptelor. Firma Siemens, spre exemplu, este cea care a castigat licitatia pentru conceptul de iluminat stradal. In acelasi fel am procedat cu sistemele de canalizare, apa, gaze si electricitate, deoarece n-am dorit sa facem lucrari de fatada, ci de infrastructura adanca. Totul este schimbat si gata sa reziste alti 80-100 de ani. Dar vreau sa accentuez un lucru: lucrarile acestea ar fi fost facute oricum, se aflau in proiect, dar nu asa de repede, poate pana in 2010. In campania de restaurare rapida, pe primul loc s-au aflat cladirile valoroase, printre care Primaria, urmate de pietele istorice si de celelalte simboluri ale orasului, cum ar fi Podul Minciunilor sau fantana medievala din Piata Mare. Am cautat in arhive si am refacut coloristica veche, am folosit materiale potrivite - piatra, granitul, lemnul, tigla specific saseasca; am salvat burlanele, sarpantele, acoperisurile, portile de intrare in oras, geamurile valoroase, curtile interioare, inscriptiile, metalul cu rol decorativ, drevele din ferestre, clantele uriase de la porti etc. Nu s-a aruncat nimic, nu s-a abandonat nimic, ca fiind "prea vechi", dimpotriva: cu cat un obiect, o cornisa, un ornament, o balama, o pictura murala sau o inscriptie au fost mai vechi, cu atat am cautat sa le redam stralucirea timpului respectiv. Sunt sigur de un lucru: batranii sasi, care au parasit Sibiul cu sufletul indoliat si si-au gasit sfarsitul in pamant strain, ar fi mandri de lucrarea noastra.
"Sunt total impotriva desprinderii
vreunei regiuni din Romania, sub orice forma,
inclusiv a autonomiei teritoriale pe criterii etnice"
- Orasele din Ardeal si Banat par sa-si gaseasca mai repede identitatea europeana decat cele din restul tarii... Multi se intreaba daca nu cumva Transilvania s-a desprins in zona castigatoare, cu mult inainte de restul tarii, care a ramas de caruta. Cum comentati?
- Discutia aceasta se poarta de multa vreme si este ceva firesc. Cand ai mai multe regiuni cu specific economic diferit, este normal sa se spuna ca unii au luat-o inaintea altora. Pana la un punct, controversele acestea sunt benefice, stimulative. Dar fara exagerari. In nici un caz n-as accepta ideea ca o regiune sau alta, fie ea Transilvania sau Banatul, ar putea sa se dezvolte autonom, fara celelalte zone geografice, Moldova sau Dobrogea, de exemplu. Romania este printre putinele tari europene care si-au gasit un echilibru intre regiuni, si functioneaza foarte bine. Sunt total impotriva desprinderii vreunei regiuni din Romania sub orice forma, inclusiv a autonomiei teritoriale pe criterii etnice. Aceasta autonomie ar fi o prostie si n-ar duce niciunde, n-ar ajuta pe nimeni, nici pe minoritari, nici pe majoritari. Singura situatie benefica pentru toti ar fi o autonomie administrativa mai mare, o descentralizare efectiva, la un nivel care ar eficientiza procesul de dezvoltare economica si ar inlesni absorbtia fondurilor europene. Atat si nimic mai mult.
- De cand Sibiul se innoieste si devine o Capitala Europeana, ati sesizat vreo schimbare in bine si la locuitorii lui? Se simt sibienii, in viata de fiecare zi, mai europeni decat erau inainte?
- Sibienii nu pot fi altfel decat mandri si bucurosi ca traiesc intr-o Capitala Europeana, patriotismul local tresare si genereaza optimism. Ca suntem mai europeni decat alti romani nu cred insa ca se poate spune, dar cu certitudine orasul este mai european decat alte orase din Romania. Pe de alta parte, sibienii vor avea norocul sa beneficieze de multe dintre bucuriile culturale ale anului 2007 si in anii urmatori, "ecoul" celor 1000 de manifestari de la anul fiind imposibil de sters cu buretele. Vor vedea multe, se vor obisnui cu modalitati artistice inedite, cu pulsul european al culturii. Va lua nastere probabil un nou stil de viata, un nou mod de abordare a artei si spectacolului, se va institui pe neobservate o atitudine culturala "marca Sibiu", la nivelul tineretului roman si chiar al celui european. Multi dintre, sa-i numim asa, ignorantii de azi vor vedea ca arta este frumoasa si merita mai multa atentie din partea societatii. Si artistii straini vor avea un soc, descoperind o Romanie atat de traditionala si de originala. Ei vor dori sa revina, vor fi create festivaluri noi, se va semna un permanent "cec in alb" pe numele Sibiului. De altfel, dupa 2007, Sibiul nu va mai fi niciodata orasul provincial pe care l-am cunoscut cu totii pana acum. De altfel, ii invit pe toti cititorii revistei "Formula As" sa viziteze Sibiul anului 2007, ca sa vada "minunea" cu ochii lor. Ii asigur ca vor gasi un oras frumos si primitor, la inaltimea importantei sale istorice, o vatra comuna pentru romani si sasi, care au stiut sa convietuiasca, inca de la origini, in spirit european. La multi ani! Fie ca 2007 sa ne aduca doar bucurii!
D-lui Klaus Johannis ii puteti scrie la email: primar@sibiu.ro