- Colinde si dans la Palatul Copiilor -
Sambata seara, pe 16 decembrie, Palatul Copiilor din Bucuresti a frematat de lumea adunata din toate partile tarii, pentru concertul de sarbatori al Paulei Seling. Mamici si copii, bunici sau tineri, indragostiti pur si simplu de vocea artistei, au asistat la un spectacol de colinde oferit special de sarbatori, in scopul caritabil de a strange fonduri pentru persoanele cu deficiente de auz.
Dupa ce forfotele au incetat, luminile s-au stins si instrumentistii au luat loc pe scena, a aparut si Paula, delicata si gratioasa ca un fulg de zapada, dar imbracata nu in alb, ci in negru de gala. S-a asezat la un pian la fel de negru, si-a potrivit microfonul si, cu cateva acorduri si triluri de voce, a invaluit sala in adevarata atmosfera a Craciunului care se apropie. Dar concertul a surprins si prin regia lui. Paula a invitat in scena un cor de copii imbracati in rochite albastre, ca niste ingeri cuminti si sfiosi, vestitori ai Craciunului. Ei nu puteau sa vorbeasca, nu puteau sa auda si nici sa inteleaga muzica vaporoasa a Paulei Seling, dar in inocenta lor au stiut sa aduca zambete si lacrimi in ochii publicului. Si-apoi, in timp ce Paula a inceput sa cante din fluier, copiii au interpretat, in felul lor, colindele "Ce-ati vazut, pastori?" si "Poveste din Viflaim", traducand in gesturi cuvintele care noua ni se par atat de simplu de rostit. Manutele lor s-au rotit in aer ca niste aripi, l-au despicat in doua, aratand spre steaua care a rasarit, au serpuit ca drumul pe care l-a facut Fecioara Maria prin Galileea si au leganat in bratele lor subtirele Pruncul cel sfant. Toti la un loc, ingerii albastri se numesc Anghelos si sunt copii ai unei scoli specializate pentru persoane cu deficiente, din Craiova. Si fiindca le e foarte draga Paula Seling, si-au dorit-o drept dar de Craciun. Frumoasa maramureseanca le-a facut o vizita si a inregistrat alaturi de ei trei videoclipuri pentru trei colinde, care s-au difuzat, aproape zilnic, la televiziunea locala.
Incarcatura emotionala a serii a mai avut si o alta miza. Daca prima parte a concertului a fost dedicata sarbatorilor si colindelor, in cea de-a doua, care a urmat dupa pauza, Paula a sarbatorit, cantand, implinirea a zece ani de cariera. Nu putea, prin urmare, sa lipseasca piesa Trurli, care a lansat-o si a facut-o celebra, cum nu puteau sa lipseasca nici marile ei hituri: "Ploaie in luna lui Marte", "Noapte calda", "Ce bine ca esti"... Magia sarbatorilor care se apropie s-a risipit si s-a lasat inlocuita de magia dansului, de solo-urile instrumentistilor si de duetele voce-chitara, care au atras aplauze si suspine din public. Acorduri de blues, de funky-jazz si ritmuri de percutie, in mijlocul carora se afla nimeni altul decat Radu Bucura, sotul Paulei.
Seara s-a incheiat frumos, in valuri de aplauze rasplatite generos de un bis, in timpul caruia copiii au urcat din nou pe scena, iar Paula, cu o modestie impresionanta, a refuzat sa mai iasa in fata, salutand publicul din spatele lor.
"Imi vine greu sa cred ca au trecut 10 ani"
- In buna traditie a Maramuresului din care te tragi, nu exista an in care sa uiti de colinde. De Craciunul acesta, darul tau este un nou album: De sarbatori.
- Noutatea albumului consta in felul in care am muncit la realizarea lui. Este albumul meu cel mai "lucrat", pentru ca m-am implicat personal la nivelul orchestratiilor. Impreuna cu Radu, sotul meu, avem studioul nostru si, prin urmare, dusmanul Timp nu ne-a mai stresat deloc si am putut sta pe fiecare detaliu, pana cand totul a sunat cum am vrut noi. Si-apoi, nu e vorba doar de niste colinde obisnuite, fiecare cantec ales are povestea lui. Cele mai multe sunt cantece religioase, pe care le-am luat dintr-o carte daruita cu drag de un preot de la Manastirea Valea Mare, de langa Brasov.
- Alaturi de tine, au pasit pe scena copiii din corul Anghelos. Cum ti-a venit ideea acestei colaborari?
- N-a fost atat ideea mea, cat a preotului din Craiova, care se ocupa de ei. Ascultasera primul album de colinde, pe care parintele l-a tradus gestual si le-a placut. Din cate am inteles, copiii au si niste aparate auditive, cu care reusesc sa mai preia unele vibratii, ca sa simta ritmul. Aparitia lor a fost extrem de emotionanta, si sunt mereu surprinsa de faptul ca ma considera a lor. Inca de la prima noastra intrevedere, au inceput sa imi scrie scrisori, iar cand ma vad la televizor, ii spun parintelui "uite-o pe Paula noastra!"
"Clipa care mi-a schimbat viata
a fost cand am acceptat sa ma casatoresc"
- Aniversezi zece ani de cariera. Ti-ai facut un bilant? Esti multumita de cum a trecut timpul pentru tine?
- Sigur ca mi-am facut un bilant si este unul pozitiv, ca altfel nu mi-as mai fi permis acest interviu. In primul rand, imi vine greu sa cred ca au trecut zece ani, s-au scurs asa repede, parca mai ieri eram la debut. Si totusi, sunt zece ani in care s-au intamplat foarte multe pentru mine. Ce ma bucura cel mai tare e ca sunt atatea piese pe care publicul le cunoaste, pe care le canta in concerte, impreuna cu mine. Este o confirmare ca timpul a curs in favoarea mea si ca nu am muncit degeaba. Dar, sigur, o cariera are suisuri si coborasuri. Am avut si momentele mele de stralucire, cand am simtit prin toti porii ca drumul pe care mi l-am ales e bun, cum au fost premiul de la Mamaia sau Cerbul de Aur, sau clipele cand am fost pe aceeasi scena cu Chick Correa, "profesorul" meu dintotdeauna. Dar au fost si momente mai grele, de indoiala, pe care insa le-am depasit cu bine, pentru ca am alaturi oameni care ma iubesc: familia mea si cei cativa prieteni buni si fideli. Cateodata m-am incurajat si singura, spunandu-mi ca daca Dumnezeu mi-a trimis o piedica in cale, cu siguranta exista un motiv anume si trebuie sa depasesc momentul, invatand ceva din el. Dar marea mea fericire este ca bilantul sentimental este, si el, pozitiv. Clipa care mi-a schimbat viata a fost atunci cand am acceptat sa ma casatoresc cu Radu, si de atunci fericirea tot tine. Ma trezesc dimineata bucuroasa si-mi dau seama ca nu e un vis, e realitate.
- Alaturi de sotul tau imparti nu doar casa, ci si scena. Te implineste acest lucru? Nu va e cateodata greu?
- Nu ne este greu. Sunt foarte bucuroasa ca pot impaca in felul acesta viata mea profesionala cu iubirea pe care i-o port. Suntem aproape tot timpul impreuna si e minunat. Mi-am dorit foarte mult o casnicie in care sa fiu trup si suflet alaturi de-un sot si visul s-a implinit.
- Ne apropiem cu pasi repezi de 2007, cand vom fi parte a Europei. Cu ce ganduri treci in noul an?
- Sincer, nu am prea mult timp sa ma gandesc ce va fi in 2007, nici macar o agenda de lucru nu mi-am facut, pentru ca acum, la final de an, am atat de multe concerte si drumuri, incat nu-mi doresc decat sa le duc la bun sfarsit pe toate. Dar sigur ca ma bucur pentru tara noastra si sper ca se va schimba ceva in bine pentru romani. Mi-as mai dori sa se aseze si la noi scena muzicala, sa se lucreze mai profesionist si sa conteze mai mult calitatea decat criteriul vandabilitatii. Pana atunci insa, voi incerca sa ajung de Craciun acasa, la Baia Mare, la ai mei, ca sa ne tragem sufletul inainte de trecerea dintre ani, cand, bineinteles, vom fi pe scena, cantand.
Foto: Fundatia PHEONIX