"Ar fi un paradox ca Bisericile din Romania, dupa ce au supravietuit comunismului, dandu-si obolul de sange si martiraj in anii 50, sa se confrunte cu scoaterea crucifixurilor si a icoanelor din scoli si institutii publice"
Scandalul legat de interzicerea icoanelor in scoli este un indiciu ca influenta sporita pe care o va avea Biserica ortodoxa, in cadrul ecumenismului si al noului context politic european, ii ingrijoreaza pe dusmanii crestinismului. De la 10 milioane in prezent (grecii), se va ajunge la un total de circa 40 de milioane de ortodocsi in Ue (romanii si bulgarii), ortodoxia fiind astfel perceputa ca un "berbece" care ar putea patrunde, cu marea sa forta spirituala, dincolo de portile laice ale Bruxelles-ului. Nici programul Udmr, de autonomie teritoriala pe criterii etnice, nu e prea departe, ca impact anti-romanesc, de stupida decizie privind insemnele religioase, luata de asa-numitul Consiliu pentru Combaterea Discriminarii. Daca icoanele nu vor mai fi in scoli, daca Romania nu va mai fi intreaga, in conditiile in care deja statul roman nu mai are controlul asupra resurselor si economiei nationale, atunci ce ne mai ramane?
Jurgen Henkel, un neamt get-beget, bun cunoscator al realitatilor si istoriei romanesti, ne ofera un posibil raspuns la intrebarea aflata astazi pe buzele majoritatii romanilor.
"Europa a fost, este si va fi
intotdeauna un continent crestin"
- Unii ar dori icoanele afara din scoli. Se simt "discriminati" si se cred "mai europeni" fara simboluri crestine. Credeti ca sunt intemeiate aceste pretentii?
- Ceea ce ma deranjeaza cel mai mult este cand aud ca "Uniunea Europeana ne cere asta si asta, sa scoatem icoanele afara din institutiile publice, din scoli etc.". Nu este adevarat. In Ue exista trei modele de relatii intre Biserica si stat. Primul este modelul din Anglia sau Grecia. In Anglia, regina este capul Bisericii anglicane, iar in Grecia, Biserica este o institutie de stat. Al doilea model este cel existent, printre alte tari, si in Germania, unde exista o colaborare buna intre cultele religioase si stat, si unde statul accepta simboluri religioase in institutii publice, inclusiv in scoli. Acest model (german, austriac, romanesc) este cel in care statul sprijina direct Bisericile din punct de vedere financiar, platind, de exemplu, intretinerea bisericilor-monumente istorice si partial si salariile preotilor care predau religia in scoli. Facultatile de Teologie apartin universitatilor de stat si sunt finantate de catre stat. Religia, ca materie de studiu, este obligatorie in scoli, iar cine nu este de acord, ca domnul din Buzau, nu merge fluierand acasa, ci este obligat sa participe la un curs de etica. Al treilea model este modelul separarii totale dintre Biserica si stat, ca in Franta si Cehia (unde numai 10% din populatie se declara crestina, restul fiind atee). Toate cele trei modele sunt acceptate deplin si fara discutii de Ue, deoarece arata diversitatea traditiilor regionale si nationale in acest domeniu. Si nu putem uita ca fostul presedinte socialist francez, FranIois Mitterand, s-a plans de lipsa educatiei religioase in scoli, care face ca poporul sa nu mai inteleaga cultura europeana, intemeiata, dupa cum se stie, pe valorile crestine. Europa a fost, este si va fi intotdeauna un continent crestin, in ciuda tendintelor ateiste sau seculariste care au existat mereu in istorie.
"Dupa 89, libertatea religioasa din Romania
a cunoscut o inflorire fara egal in spatiul european"
- Sa luam Romania ca studiu de caz... Ce importanta are aici religia, credinta in Dumnezeu?
- In Romania, ca si in Slovacia sau Polonia, credinta a ramas vie si in timpul comunismului. Dictatura n-a putut sa stearga Biserica din viata publica si din existenta oamenilor. Daca ne referim doar la Romania, demolarile de biserici, in loc sa indeparteze poporul de credinta, l-au apropiat si mai mult. Dupa caderea lanturilor, in decembrie 1989, libertatea religioasa a fost singura libertate neafectata de jocurile politice si de interesele de grup, cunoscand o inflorire fara egal in spatiul european. De aceea, consider ca ar fi un paradox ca Bisericile din Romania - mai ales Biserica ortodoxa romana ca biserica majoritara -, dupa ce au supravietuit comunismului, dandu-si obolul de sange si martiraj in anii 50, sa se confrunte cu scoaterea crucifixurilor si a icoanelor din scoli. Ar fi absurd. De fapt, cei ce solicita acest lucru nu fac decat sa-si ascunda ateismul si atitudinea impotriva Bisericilor, in dosul unor pretinse cerinte ale Ue. Ei cer neutralitatea statului in relatiile cu Biserica. Dar cum sa ceri acest lucru intr-o tara in care 96% din populatie se declara crestina? Oare nu observa nimeni ca insusi statul german, chiar daca este neutru fata de Biserica, accepta simbolurile religioase in scoli si institutii publice, cum ar fi tribunalele? Ii obliga astfel statul german pe ceilalti sa devina crestini? Nu, dar respecta traditiile istorice, nationale si culturale ale majoritatii, garantandu-i libertatea religioasa si posibilitatea de a-si regasi simbolurile propriei credinte in viata publica.
- Care ar fi consecintele eliminarii icoanelor din scoli, domnule Henkel?
- Daca ne gandim la consecinte, ar insemna ca in anii viitori va trebui sa scoatem si icoanele si crucifixurile din facultatile de Teologie, pentru ca sunt institutii de stat. Aceleasi simboluri ar trebui sa dispara si din Parlament, cu argumentul ca unii deputati nu se regasesc in ele. Nici in Armata n-ar trebui sa mai slujeasca preoti, iar icoanele din unitatile militare ar trebui sa aiba aceeasi soarta cu a icoanelor din scoli. Bulgarele de zapada, in rostogolirea lui, ar ajunge si in puscarii, unde un criminal ateu ar putea sa ceara scoaterea icoanelor din celule. In plus, ar trebui interzise juramantul pe Biblie al parlamentarilor si ministrilor, sfintirile unor obiective economice sau culturale de catre soboruri de preoti, prezenta clerului ortodox la sarbatoarea nationala de la 1 Decembrie si, ca sa continuam paradoxul, interzicerea aparitiei in public a preotilor, calugarilor si pastorilor in sutane. Urmand aceeasi logica si tinand seama ca sunt vizitate si de turisti atei, care s-ar putea simti deranjati la vederea sfintilor crestini, de ce sa nu acoperim sau sa nu distrugem chiar si picturile exterioare ale manastirilor de la Voronet sau Moldovita?
- Prin eliminarea icoanelor, se urmareste, de fapt, mazilirea religiei. Ar fi aceasta o decizie euro-conforma?
- Ue n-are nici un amestec in aceasta chestiune. Fostul cancelar federal Helmut Kohl, marele crestin-democrat german, a insistat si s-a acceptat ca Legea Cultelor, in cadrul Uniunii, sa fie reglata de fiecare stat membru, dupa traditiile si specificul local. Acest lucru este valabil si azi. Pe de alta parte, cum altfel ii poti educa mai bine si mai moral pe copii, decat prin religie? A scoate orele de religie din scoala inseamna sa-i lasi pe copii singuri in drum, sa-si gaseasca singuri o morala, sa-si faca singuri educatia spirituala. In schimb, in Germania s-a introdus, pe langa studiul religiei crestine, si studiul religiei islamice in unele scoli, tocmai pentru ca elevii din familiile musulmane sa invete bazele religiei lor in mod corect si obiectiv, controlat de o programa scolara si de stat, si nu la voia extremismului.
"Mi se pare ca unele grupuri
asa-zis civice vor sa loveasca Romania,
Biserica ortodoxa si celelalte
Biserici traditionale si istorice"
- Cine credeti ca are interesul de a tulbura viata religioasa din Romania, chiar in pragul aderarii la Uniunea Europeana si al sfintei sarbatori a Craciunului?
- Unele grupuri din societatea civila. Ele acuza, ca sa dam si alt exemplu, strictetea Legii cultelor, propusa de curand in Romania, unde afirma ca ar fi extrem de greu sa infiintezi un nou cult religios, cultele minoritare noi fiind astfel "discriminate". Or, dupa ce am studiat textul Legii cultelor, mi-am dat seama ca, de fapt, in Germania este mult mai greu decat in Romania, si nu invers. Desi avea biserici, avea zeci de mii de enoriasi si era cunoscuta, Mitropolia ortodoxa romana din Germania a avut nevoie de zece ani (!) pentru a fi recunoscuta ca Biserica oficiala de catre statul german. Intarziere care in Romania n-am auzit sa se fi intamplat. Dar mi se pare ca unele grupuri asa-zis civice vor neaparat sa loveasca Romania, Biserica ortodoxa, populara, si celelalte Biserici traditionale si istorice, de cate ori se iveste ocazia. Dar se inseala cand isi inchipuie ca pot reduce in acest fel rolul Bisericilor in Romania si in Europa. Romania, Bulgaria si Grecia vor avea impreuna 40 de milioane de ortodocsi in Ue, intarind spusele marelui papa Ioan Paul al Ii-lea, ca Europa trebuie sa respire prin ambii plamani: cel rasaritean, ortodox, si cel apusean, catolic si protestant.
"Drepturile acordate minoritatilor
in Romania reprezinta un model"
- Libertatea religiilor reflecta si libertatea de care se bucura minoritatile in Romania. Cum este perceputa aceasta realitate de un german, de exemplu?
- Din propria mea experienta, din ceea ce vad si citesc, iau act de un evantai de drepturi ale minoritatilor cum nu gasesti in prea multe tari membre ale Ue, Romania fiind un model pentru multi. Drepturi politice, culturale, educationale, administrative, religioase etc. Daca luam numai cazul Udmr si facem o comparatie cu Bulgaria (o tara mult laudata pentru progresele ei in diferite domenii), acest partid n-ar fi fost acceptat, pentru ca in Constitutia bulgara nu sunt permise partidele etnice. In schimb, in Romania, un astfel de partid joaca un rol important chiar in guvern si se afla in conducerea multor institutii ale statului.
"Romania indeplineste standardele europene.
Nu mai este nevoie de un Statut al Minoritatilor"
- Dar Ue ne cere sa facem si mai mult pentru maghiari. Ce ar trebui sa mai facem?
- Ca si in cazul Legii cultelor si al relatiei dintre Biserica si stat, Ue nu ne cere nimic, decat indeplinirea standardelor europene! Cata vreme Romania indeplineste standardele, si este evident ca le indeplineste, pentru Ue nu mai este necesara o lege a Statutului Minoritatilor, spre exemplu. Faptul ca unii europarlamentari maghiari cer acest Statut nu inseamna ca Ue o cere. Uniunea Europeana este o entitate si o miscare de integrare a popoarelor si a statelor europene, nu de dezintegrare a lor. Faptul ca apar nationalisti romani mai vehementi decat media populatiei si a clasei politice este cauzat si de cerintele peste masura din partea cealalta, a Udmr si a celorlalte organizatii maghiare. Este un joc de ping-pong orchestrat si de unii lideri maghiari. Un alt lucru curios este ca singura minoritate ai carei lideri oficiali se plang tot timpul este cea maghiara. Este evident ca liderii acestei minoritati sunt nostalgici dupa privilegiile pe care stramosii lor le-au avut inainte de 1918 in Transilvania si, desi a trecut aproape un secol, probabil nu pot accepta ca lucrurile s-au schimbat. Daca nu se vor tempera, risca mult, stiut fiind ce s-a intamplat in Iugoslavia din pricina intolerantei si a urii nationaliste. Sa nu-si faca iluzii: nationalismul maghiar nu este cu nimic mai valoros sau mai "european" decat cel romanesc. In acelasi timp, daca vorbesti cu maghiarii de rand, afli ca traiesc destul de bine in Romania, se inteleg foarte bine cu majoritarii, altfel ar fi plecat. Ei vor sa traiasca linistiti si in pace, sa-si asimileze cultura si sa foloseasca limba lor maghiara, ceea ce este de inteles si de dorit.
"Un Tinut Secuiesc autonom nu corespunde
ideii de integrare a Ue, pentru ca ar genera
conflicte in Europa secolului XXI"
- Udmr pretinde, in plus, autonomia teritoriala pe criterii etnice. Cum comentati?
- In momentul in care Romania intra in Ue, si drepturile minoritatilor sunt respectate, eu personal nu vad necesitatea autonomiei teritoriale. In Harghita si Covasna traiesc si vreo 100.000 de romani; pe ei cine i-a intrebat daca vor autonomie? Practic, nu vad avantajele autonomiei. Un Tinut Secuiesc autonom nu corespunde ideii de integrare a Ue, pentru ca ar genera conflicte in Europa secolului Xxi.
- In cateva saptamani, Romania va deveni, cu acte in regula, o tara europeana. Ce valori duce ea in clubul select occidental?
- Romania este o tara europeana de la daci si romani incoace. La 1 ianuarie 2007, ea va primi doar certificatul de autentificare ca membra a unei uniuni politice cu care impartaseste aceleasi valori, cum sunt valorile crestine. De fapt, Romania isi ofera marea resursa de credinta si spiritualitate vie, pe care speram ca o va raspandi si intari pe teritoriul arid al Ue. Sa nu uitam ca Romania a fost crestinata de Apostolul Andrei, inaintea multor tari occidentale, printre care si Germania. Pe cand la Dunarea de Jos (Tomis) fiintau episcopii puternice, care au luat parte la primul Sinod de la Niceea, din anul 325, unde s-a stabilit teologia trinitara (Tatal, Fiul si Sfantul Duh), nemtii bateau toba spre zeul lor pagan, Wotan...
D-lui Jurgen Henkel ii puteti scrie la email: suedostpress@gmx.de